Tot ce trebuie să știm despre sistemul imunitar și cum putem să ne ajutăm organismul în sezonul rece
Sistemul imunitar reprezintă bariera noastră principală împotriva agenților patogeni, care se află pretutindeni în mediul exterior și cu care, vrând-nevrând, suntem mereu în contact. Pe lângă faptul că ne protejează corpul de viruși, bacterii, paraziți, ciuperci și alți agenți patogeni, sistemul imunitar mai joacă un rol cheie în controlarea răspunsurilor inflamatorii, prin intermediul cărora susține procesul de reparare și de vindecare a țesuturilor și celulelor deteriorate. Ca să înțelegem mai ușor sistemul imunitar, ne putem imagina o rețea uriașă de celule specializate, răspândite în tot corpul, aflată într-o permanentă căutare de invadatori, gata să-i atace și să-i distrugă, și să ne protejeze. Sistemul imunitar este, așadar, armata noastră interioară de protecție, iar urmarea activării sale o reprezintă inflamația acută.
Practic, organismul uman cunoaște două tipuri de inflamație, cea acută - cu rol benefic în procesele de autovindecare și cea cronică - cu rol negativ asupra organismului. Stilul de viață al omului contemporan caracterizat prin supraactivarea sistemului nervos simpatic (sistemul „luptă sau fugi”) și slăbirea sistemului nervos parasimpatic (sistemul „relaxare și regenerare”) are implicații directe asupra funcționării sistemului imunitar prin intermediul chimiei hormonale specifice pe care o declanșează fiecare dintre aceste două componente ale sistemului nervos vegetativ. Efectele negative ale suprasolicitării sistemului nervos simpatic asupra sănătății generale sunt multiple și ajung adeseori până la tulburări severe ale mecanismelor celulare responsabile de producerea de energie, autorepararea ADN-ului și apoptoza celulelor îmbătrânite sau neconforme.
Lumea înconjurătoare din zilele noastre este saturată de „triggeri”, de factori declanșatori ai inflamației cronice în corp, dintre care enumerăm: deshidratarea cronică, hrana neconformă și excesul de glucide, infestările parazitare și degradarea microbiomului, poluarea crescută a mediului în care trăim, stresul cotidian excesiv, programul de somn incorect, sedentarismul etc. Foarte mulți dintre oameni, mai ales cei tineri, care au resursă vitală mare, trec prin viață fără să înțeleagă mesajele pe care le dă frecvent organismul confruntat cu inflamația exagerată. Acestea pot fi diverse tulburări gastro-intestinale, oboseala nefirească, răcelile frecvente și vindecările greoaie, ceața mentală, nervozitatea excesivă, dificultățile de somn etc. Obișnuim să compensăm stările de oboseală sau micile tulburări ale sănătății apelând la excitanți de tot soiul, la automedicație, adeseori incorectă, ori la diferite suplimente nutritive cu rol de stimulare a sistemului imunitar.
Utilizarea de stimulente pentru sistemul imunitar este, la modul general vorbind, un lucru bun, dar ce ne facem în cazul stărilor imune hiperactive, în autoimunitate, atunci când efectele stimulării „după ureche” pot fi, mai curând, negative? Astăzi, frecvența tulburărilor de tip autoimun cunoaște o explozie nemaiîntâlnită în istorie, tocmai datorită creșterii exponențiale a factorilor stresori, în diversitatea lor. Așadar, utilizarea unor suplimente cu rol de „booster” al sistemului imunitar nu e o treabă tocmai simplă. Nu e totuna a rezolva o răceală sezonieră banală în cazul unei persoane în general sănătoase și a face același lucru la o persoană care, în plus, suferă de o formă de autoimunitate, diagnosticată sau nu.
În general acțiunile imunoterapeutice populare vizează imunostimularea, adică stimularea componentelor inhibate sau slabe ale sistemului imunitar. Imunostimularea este necesară atât în dereglările ereditare ale sistemului imunitar, cât și în cele dobândite pe parcursul înaintării în vârstă. Vitamina C, vitamina D, zincul, seleniul și echinacea sunt câteva dintre suplimentele nutritive de care mai toată lumea a auzit și pe care le consumă frecvent pentru imunostimulare. Anumite persoane, în special cele cronic inflamate și cu boli autoimune, pot avea însă nevoie și de imunosupresie, adică de ceva care să deprime hiperactivitatea anumitor componente ale sistemului imunitar. Devine evident faptul că sistemul imunitar funcţionează ca o balanţă: când apare o tulburare într-o parte sau alta, are loc o modulare a întregului sistem.
Există pe piață suplimente nutritive cu rol complex imunomodulator, adică pot acţiona selectiv asupra unuia sau altuia dintre componentele sistemului imunitar, rezultatul final al acţiunii lor fiind acela că, în mod simultan, componentele hiperactive vor fi temperate, iar cele deficitare vor fi stimulate.
Unul din produsele care pot realiza la nivel foarte performant atât imunostimularea, cât și imunomodularea este Phytoviron, un supliment nutritiv creat de cercetătorul Niels Dushek și firma germană Gramme-Revit, dar care este promovat și distribuit exclusiv de către compania Coral Club International. Cercetarea și crearea acestui supliment nutritiv de top s-a întins pe o perioadă de câteva decenii și a presupus nu doar identificarea și analiza minuțioasă a plantelor cu efecte benefice asupra imunității, ci și eliminarea acelora care, deși de sine stătător posedă principii terapeutice dovedite, în combinație cu alte plante nu acționează sinergic, sau devin chiar antagonice. Astfel că de la 120 de plante s-a ajuns, prin eliminare, la 57, iar în compoziția finală au fost selectate apoi doar 21 de plante, cele care generează un efect benefic sinergic amplificat asupra sistemului imunitar și a organismului.
Primul efect al Phytoviron este imunomodularea, care este generată de acțiunea sinergică a unor plante precum chaga, frunzele de mesteacăn și ginsengul Siberian, componentele active extrase din aceste plante determinând echilibrarea rației limfocitelor T-helper și T-supresor pe care le conține sistemului imunitar. Dacă într-o zonă anume a corpului s-a produs un proces inflamator generat de concentrarea citokinelor chemate să lupte de urgență cu „intrușii”, anumite plante din compoziția produsului stimulează producția de citokine deficitare și încetinește producerea de citokine care sunt prea numeroase, echilibrând astfel sistemul. Cea mai puternic implicată în patogeneza bolilor autoimune, ca de altfel în toate inflamațiile cronice, precum și în producerea de edeme sau necroze, este proteina HMGB1, care este inhibată de extractul de rădăcină de lemn dulce și de rădăcină de angelica, și acestea intrând în compoziția Phytoviron-ului.
Al doilea efect notabil este cel imunoprofilactic, prin anihilarea mecanismului de fixare a virusurilor pe membranele celulare, cu ajutorul proteinei hemaglutinină. Phytoviron are în compoziția sa plante ale căror substanțe active blochează atât fixarea virusului de celulă, cât și pătrunderea acestuia în interiorul celulei. Dacă, totuși, există virusuri care au trecut de această barieră, atunci intervin principiile active ale altor plante din compoziție ce blochează procesul de replicare a virusului și „contaminarea” altor celule.
“Phytoviron conține multe plante cu proprietăți adaptogene ale căror substanțe active reduc semnificativ efectul exercitat de situațiile stresante asupra organismului, accelerând, astfel, reechilibrarea și consolidarea sănătății omului. Produsul este cu adevărat spectaculos prin eficacitatea și rapiditatea acțiunii sale benefice” a declarat Conferențiar univ. dr. Octavian Gruioniu.
