Lumea în vremea gripei spaniole. Cum a fost în timpul celei mai grave pandemii din istoria modernă
În 1918, pandemia de gripă spaniolă a fost provocată de un virus de origine aviară, care a ajuns să afecteze aproape o treime din populaţia planetei şi a ucis peste 50 de milioane de oameni (ceea ce, raportat la populaţia de azi, ar însemna 250 de milioane).
Tineri, bătrâni, bolnavi sau sănătoşi, virusul H1N1 ataca fără milă, ducând la pandemia cu cel mai mare număr de morţi din istoria modernă. Majoritatea deceselor au survenit rapid, în decursul a 14-15 săptămâni. În cazuri extraordinare, au fost şi oameni care au murit în mai puţin de 24 de ore de la primele simptome.
De ce i se spunea spaniolă? Apărut în ultimele luni ale primului război mondial, virusul s-a extins cu atât mai repede din cauza conflictului mondial. Pe front, soldaţii s-au îmbolnăvit imediat în tranşeele reci, umede şi fără condiţii de igienă, având un sistem imunitar scăzut şi o alimentaţie proastă. În vara lui 1918, pe măsură ce soldaţii se întorceau la vatră, au adus cu ei şi virusul. În 2014, un documentar al National Geographic a arătat că sursa virusului de atunci ar fi fost tot China - atunci când muncitorii de la fermele de acolo ar fi fost transportaţi în Canada în 1917 şi 1918. Dar una dintre primele ţări în care a fost detectat a fost Spania - deşi istoricii punctează faptul că Spania era neutră şi de aceea ştirile despre cazurile de acolo au circulat mai uşor, în vreme ce naţiunile implicate în război au ascuns adevărul de pe teritoriul lor. Aşadar, eticheta de gripă spaniolă a fost pur legată de nişte circumstanţe, nicidecum de originea reală a bolii. Dar când virusul l-a atins şi pe regele Spaniei, Alfonso XIII, împreună cu alţi politicieni, deja eticheta a fost definitiv lipită.
Dureri de cap, ameţeală, gât uscat, tuse, pierderea apetitului, apoi a doua zi transpiraţie abundentă, în următoarele zile pneumonie... Cam aşa evolua virsusul, care în vara lui 1918 cuprinsese ţările din Europa. În iulie, deja, într-o fabrică de textile din Londra, de pildă, 80 din 400 de muncitori s-au îmbolnăvit într-o singură zi. În august, ajungea în Canada, iar în septembrie în America, prin portul Boston. Măsurile recomandate erau purtarea măştilor, evitarea spaţiilor aglomerate. Şi atunci s-au închis teatrele, bisericile şi şcolile, transformate în spitale, în care adesea doctorii erau insuficienţi după război, astfel că asistentele medicale deveneau, în situaţşia de criză, doctori de urgenţă. În New York,scuipatul pe stradă devenise ilegal. Dar la acea vreme încă se credea în leacuri fără nicio legătură cu virusul, aşa încât doctorii recomandau chiar remedii de genul bulionului de vită!!! În plus, deşi numărul morţilor începuse să crească îngrijorător, se câştigau bani din leacuri iluzorii, vândute ca pâinea caldă şi cărora li se făcea reclamă în presă.
De altfel, la capitolul dezinformărilor stăteau chiar raportările publice despre efectele virsusului. "Gripa spaniolă putea provoca sângerări nu doar din nas, dar şi din ochi şi urechi în unele cazuri, ceea ce era absolut îngrozitor. Aşa că cine spunea că aceea a fost o gripă comună, ori nu ştia ori minţea", spune John Barry, autorul unei cărţi de specialitate despre acest subiect, "The Great Influenza". Barry susţine, de altfel, că mare parte din vina răspândirii la un aşa nivel a gripei spaniole aparţine autorităţilor, care nu au informat corect oamenii. "În Philadelphia, de pildă, se ajunsese să se sape gropi comune pentru morţi, iar prin oraş erau căruţe trase de cai în care se colectau morţii, dar unul dintre ziare scria: Nu există niciun motiv de panică. Cam cât de proşti credeau că sunt oamenii? Ştiind că sunt minţiţi, că nu pot avea încredere în autorităţi şi în sursele de informare, oamenii începuseră să se alieneze", comentează Barry despre o Americă a cărei populaţie a fost atunci afectată în proporţie de 25%. Gripa spaniolă a ucis în total 675.000 de americani. În vara anului 1919, gripa s-a risipit, cei infectaţi decedând sau dezvoltând imunitate (de atunci, au mai existat două pandemii semnificative, dar nu la fel de grave: una în 1957-1958, care a ucis 2 milioane de oameni în întreaga lume, iar alta în 1968-1969, care a provocat 1 milion de decese).
Teama de atunci s-a teleportat în timp, la apariţia coronavirsului. Dar deşi cele două virusuri au origine animală şi amândouă au o rată a răspândirii ridicată, diferenţele între cele două sunt majore. Rata mortalităţii diferă. Gripa spaniolă a făcut ravagii în principal în rândul populaţiei tinere, de la 20 la 40 de ani - nu în rândul bătrânilor. Asta şi pentru că a fost un virus adus de război, care folosea resursele umane tinere, extrem de slăbite din cauza hranei şi a igienei proaste în condiţiile conflictului mondial de atunci. În plus, specialiştii susţin că ar fi existat în secolul al XIX-lea o versiune a acelui virus nu la fel de letală, răspândit ca o gripă obişnuită, ceea ce-i făcuse rezistenţi ulterior pe cei în vârstă, care dezvoltaseră anticorpi. Rata mortalităţii coronavirusului este mult mai scăzută.
"Lumea de atunci era cu totul alta. Închipuiţi-vă o soră medicală care trebuia să-şi facă meseria într-un cadru ce semăna cu unul al molimelor din secolul al XIV-lea. Aşa era pe atunci. O asistentă medicală a găsit într-o casă un soţ mort lângă soţia care tocmai născuse gemeni şi care nu se hrănise decât cu un măr aflat la îndemână. Lumea anului 1918 era complet diferită, chiar fără a lua în calcul războiul", punctează istoricul Alfred Crosby, autorul unei alte cărţi despre gripa spaniolă. Nu existau microscoape electronice, medicii nu cunoşteau, de fapt, viruşii şi nu le descoperiseră materialul genetic. Mai mult decât atât, cei care lucrau în sistemul medical nu prea aveau echipamente de protecţie performante şi nu puteau asigura condiţiile de igienă necesare. Realitatea medicală era cu totul alta. Sursele de informare nu erau la fel de răspândite ca acum. Aşadar, vorbim de realităţi complet diferite în care au izbucnit aceste pandemii, de aceea comparaţiile care susţin asemănări majore nu fac decât să răspândească o panică nefondată.
Foto: Getty Images
