Mihai Neşu: "Lumea spune că este blestem, însă eu mă bucur de acest accident. Orice rău are rolul lui"
La aproape 11 ani după accidentul care i-a schimbat complet viaţa, fostul fotbalist a făcut dezvăluiri cutremurătoare în cadrul interviului acordat pentru theXclusive.
Fostul fundaş de la echipa naţională, FCSB şi Utrecht, Mihai Neşu, continuă să fie un izvor de inspiraţie, găsind în noul curs al vieţii sale un sens binefăcător. La peste 10 ani de la momentul în care şi-a fracturat coloana cervicală în timpul unui antrenament, rămânând paralizat, el nu se complace în situaţia sa, ci se dovedeşte a fi un om proactiv şi energic, care se pune în slujba altora. Drept dovadă că, în toiul iernii, când alţii preferă să stea la loc ferit de frig şi vânt, el se află permanent pe şantierul centrului de recuperare pentru copii de la Oradea, construit prin intermediul Fundaţiei Mihai Neşu.
Tot acolo l-a găsit şi echipa emisiunii „Fiţă cu Adiţă”, difuzată exclusiv pe canalul de Youtube „theXclusive” şi moderată de Adiţă Voicu.
"De la începutul lui iunie 2021, construim cel mai nou complex de recuperare pentru copii şi tineri cu dizabilităţi neuromotorii, la 8 kilometri de Oradea, atât de necesar. Fiind în regim caritabil, aici vor putea veni la tratament nelimitat, ceea ce va creşte şansele de recuperare. E un proiect pe care noi îl gândim de prin 2018 şi deja avem două clădiri ridicate aproape "la roşu", biserica şi clădirea centrului, avem fundaţia cazării, aleile şi parcarea sunt deja făcute. Dacă mai strângem până în vară 1.800.000 - 1.900.000 de euro din ce credem noi că avem nevoie, poate reuşim de Crăciun să facem inaugurarea noului complex", spune Mihai Neşu despre cel mai ambiţios proiect al său, în care este sprijinit de către cel mai bun prieten al său, George Ogăraru, care l-a ajutat să găsească finanţare.
"Sunt bucuros că am ajuns în anul 2022 în punctul ăsta", mai spune el zâmbind, ştiind că are un ţel. ”Eu mă bucur de acest accident la meu. Mi-a deschis mintea şi sufletul să văd practic adevăratul drum. Şi adevăraţii tovarăşi de drum: Dumnezeu, sfinţii. (...) Chiar dacă la început lumea spunea că este un blestem, o nenorocire, s-a adeverit că, tot ce s-a întâmplat în ultimii ani, a avut un sens tot accidentul. Îi mulţumesc lui Dumnezeu că m-a ajutat să înţeleg rostul accidentului....Orice rău are rolul lui.”
După ani întregi de terapie, el însuşi vede unele îmbunătăţiri, reuşind să-şi mişte mâna dreaptă. "Faţă de acum 10 ani, e mult mai bine. Viaţa mea după primii cinci ani de la accident s-a schimbat în bine foarte mult şi din punct de vedere sufletesc, dar şi fizic. (...) Peste faza accidentării am trecut, doar că nu puteam accepta situaţia în care ajunsesem şi, practic, gândul la viaţa mea viitoare nu prevedea nimic bun. Nici nu mă gândeam că o să ajung eu să am un centru de recuperare, cu atâţia oameni extraordinari în jurul meu, care mă ajută practic, în fiecare zi, şi fac orice să nici nu simt că sunt paralizat, să am atâţia copii pe care să pot să îi ajutăm să le oferim terapii. Singurele momente în care mai simt că sunt paralizat sunt când mă pun în pat, dar şi atunci, în primele ore, mă simt atât de relaxat după o zi frumoasă în care am făcut atâtea activităţi şi atât de liniştit şi bucuros că am reuşit să fac multe dintre lucrurile pe care mi le-am propus..."
Aflaţi mai multe din reportajul realizat de Adiţă Voicu pentru „theXclusive”.
FOTO: capturi, pagina personală
