News

Nicu Alifantis, amintiri cu Ioan Lucian Mihaela: „Am suflet de arhivar”

Nicu Alifantis, amintiri cu Ioan Lucian Mihaela: „Am suflet de arhivar” camera-retro icon Vezi galeria 2 poze

Este muzician, actor, poet, cântăreţ şi compozitor de muzică folk şi de teatru. Iubit de public, în fiecare dintre ipostaze. De oraşul Brăila se leagă perioada sa de ucenicie. De acolo începe povestea celui care se poate lăuda cu aproape o jumătate de secol de activitate artistică.

Împreună cu Marina Constantinescu, la „Nocturne”, Nicu Alifantis parcurge câteva amintiri dragi. 

Am putea începe cu un vers celebru: „Ploua infernal...”, care, pe muzica lui, sună divin, dar mai bine îl lăsăm pe invitatul „Noctunelor” să ne introducă în atmostferă: „Deşi ploioasă, ziua în care s-a înregistrat ediţia a fost una extrem de frumoasă, dar şi emoţionantă pentru mine. Am fost în TVR, după mulţi ani, şi am filmat, la invitaţia doamnei Marina Constantinescu, pentru emisiunea Noctune. O oră minunată, în care am depănat multe, foarte multe amintiri din teatru şi, mai ales, despre oameni sezaţionali ai aceastei lumi. Am fost chiar şi răsfăţat de echipa Marinei fiind „cazat” în cabina „Toma Caragiu”, gest absolut emoţionant care mi-a creat o stare cu totul deosebită! Mulţumesc, Marina, pentru această întâlnire!”, scria Nicu Alifantis la finalul filmărilor pentru ediţia „Nocturne” , care poate fi urmărită la TVR 1, mâine, joi, 28 octombrie, de la ora 23.00.

 

A avut şansa să cunoască mulţi oameni valoroşi, de o generozitate extraordinară, din generaţia veche de artişti. Cu unul dintre ei, regizorul Alexandru Tocilescu, a sondat foarte multe registre. „În 1973, are loc întâlnirea cu Dimov, graţie lui Toca, la Brăila”. „La Nevestele vesele din Windsor, piesa de teatru pusă în scenă la Piatra-Neamţ, Toca m-a pus să repet de atât de multe ori, încât am răbufnit”, îşi aminteşte Nicu Alifantis, care, însă, recunoaşte acum, „a fost, totuşi, un exerciţiu formidabil”.

Amintirile îl poartă şi spre Cătălina Buzoianu, alături de care a lucrat la spectacolul „Chira Chiralina", pentru care a compus muzica, precum şi spre un alt nume drag: Ioan Luchian Mihalea.

„Am suflet de arhivar", susţine cantautorul, care păstrează cu sfinţenie bilete, înregistrări, afişe, notiţe, un exerciţtiu pe care îl face de 45 de ani. „Adun lucrurile astea pentru că fac parte din trăirile mele!"

''Teatrul te învăluie şi te obligă să intri în competiţie cu tine însuţi. Ca să nu-l dezamăgeşti”

Dialogul cu „povestitorul teatrului românesc”continuă, mai ales că, deşi publicul larg nu ştie, multe dintre compoziţiile lui Alifantis vin din zona teatrului. A şi jucat, „a dus tava”, cum se spune, ba mai mult, tot ce-a învăţat din teatru a băgat într-o cutiuţă şi i-a slujit în muzică. Inclusiv din relaţia cu maşiniştii a avut de învăţat. „Teatrul te învăluie şi te obligă să intri în competiţie cu tine însuţi. Ca să nu-l dezamăgeşti”, mai spune Nicu Alifantis”.

Artistul a lucrat şi cu regizorii Silviu Purcărete sau Vlad Mugur, despre cel din urmă afirmând: „nu avea nimic ostentativ, deşi era un geniu”.

 

 

Modifică Setările