OK! Legende: Richard Burton

A trăit doar 58 de ani. Dar n-ar mai fi avut energie pentru mai mult. Viciile şi zbuciumul vieţii îl obosiseră. Dar ce parcurs ex­traordinar e acela al unui băiat provenit dintr-o familie săracă, de mineri, din Ţara Galilor, care a ajuns să

Fiul unui miner galez a „forat“ după aurul a şapte statuete la Hollywood. N-a primit niciuna, dar a avut-o pe Elizabeth Taylor mireasă de două ori, iar extraordinarul lui talent de actor shakespearian şi viaţa pe care a trăit-o cu atâta pasiune alcătuiesc una dintre cele mai incitante legende.

A trăit doar 58 de ani. Dar n-ar mai fi avut energie pentru mai mult. Viciile şi zbuciumul vieţii îl obosiseră. Dar ce parcurs ex­traordinar e acela al unui băiat provenit dintr-o familie săracă, de mineri, din Ţara Galilor, care a ajuns să cutremure lumea cu Ham­letul lui! Richard Walter a fost cel de-al doispreze­celea copil al familiei Jenkins din satul galez Pon­trhydfen. O familie numeroasă, cu multe nevoi, şi o mamă epuizată de atâtea naşteri. Doi ani mai târziu, venirea pe lume a celui de-al treisprezece­lea urmaş i-a fost fatală lui Edith Maude Jenkins, care a murit la 43 de ani. O misiune grea pentru tatăl rămas singur, alcoolic şi cartofor. Aşa încât copiii mai mici s-au răspândit pe la casele rudelor, Richard ajungând în grija surorii lui mai mari, Ce­cilia, măritată tot cu un miner.

Însă de unde numele de Burton, care l-a consa­crat? De la cel pe care Richard l-a considerat ade­văratul său tată, căci deşi începuse să fumeze de la opt ani şi să consume alcool de la 12 ani, profesorul lui, Philip Burton, care ţinea un atelier de teatru, a văzut în el potenţial. Şi, îndrăgindu-l foarte tare, a devenit mai târziu tutorele lui legal. Richard îşi câştiga banii de buzunar curăţând grajduri şi era foarte bun la rugby, dar cel mai tare strălucea în piesele puse în scenă la şcoală. În 1943, la 18 ani, a fost admis pentru o bursă de şase luni la Oxford. În acel moment, Richard dezvoltase deja o obsesie pentru Shakespeare. Ulterior, despre marele actor se povestea că umbla la el cu o geantă în care avea operele complete ale dramaturgului britanic şi că putea oricând să continue din memorie orice re­plică din piesele lui Shakespeare.

Debutul şi l-a făcut pe o scenă din Liverpool, ulterior plecând la Londra şi căutându-şi norocul la o agenţie de casting. Acolo a cunoscut-o pe cea dintâi soţie, actriţa Sybil Williams – alături de ea a păşit spre altar la doar 24 de ani. De-ar fi fost, însă, asta o garanţie a fidelităţii lui! Cele două mari vicii ale lui Burton, vizibile încă de la o vârstă tânără, erau fără îndoială băutura şi femeile. Biografiile lui spun că azi ar fi fost diagnosticat ca dependent de sex. Iar povestioarele de culise despre aventu­rile lui sunt cât se poate de spumoase. Se spune că imediat după ce s-a mutat la Hollywood, galezul s-a orientat mai întâi spre bietele soţii nesatisfă­cute de prin vecini. Şi că avea obiceiul de-a evada de lângă nevastă în puterea nopţii, pentru a se în­toarce tiptil înainte de răsărit, ca şi când nimic nu s-ar fi întâmplat. Legenda spune că Richard s-ar fi culcat cu câte trei femei pe săptămână, ajungând la un palmares de 2.500 de frumuseţi, rivalizând cu playboy-ul Warren Beatty. Dar, desigur, faima de afemeiat e mereu cu câţiva paşi înaintea perso­najului. „Richard nu implora femeile. El impunea tacit subjugare totală“, îşi amintea scriitorul Ruth Waterbury, care i-a fost prieten actorului. Iar Frank Ross, care a produs două dintre filmele lui, completează: „Femeile erau absolut uluite – în pri­mul rând de norocul de-a fi în preajma lui şi apoi de neşansa de a-l fi pierdut. Dar când le abandona, se mulţumeau cu cât primiseră“.

Aventurile lui erau dintre cele mai îndrăzneţe şi diverse. Bunăoară, Richard a întreţinut o poves­te intermitentă cu Claire Bloom, cea care avea să-i fie parteneră în „Priveşte înapoi cu mânie“, pe care o cunoscuse la o zi după nuntă şi căreia îi luase virginitatea la 17 ani. Mai mult, o singură actriţă din acelaşi film nu i-a ajuns, aşa încât a fermecat în rulota lui încă o colegă, pe Mary Ure. În plus, acto­rul nu-şi refuza fugitiva plăcere a iubirilor culese oricând, de oriunde: stewardese ori fete din puburi sau cinema ori dublurile de la filmări.

„Richard e probabil cel mai mare seducător al timpurilor noastre. E inepuizabil sexual şi oferă performanţe satisfăcătoare în orice condiţii“, co­menta Frank Ross. În 1961, pe când juca pe Broa­dway în musicalul „Camelot“, Burton a făcut un slalom sexual printre cele 20 de voci feminine ale corului din spectacol. Iar fetele îi dădeau replica, intonând la unele spectacole un vers modificat în­tr-unul dintre cântece. „Mă întreb ce face Regele în seara asta?“ devenise „Mă întreb ce f**e Regele în seara asta?“. La vremea aceea, era însurat de 12 ani şi avea două fiice: pe Kate şi pe Jessica, de 4, respectiv 2 anişori. Cât despre soţia Sybil, ea închi­dea mereu ochii în faţa escapadelor lui.

O singură femeie i-a fost, însă, fatală mariaju­lui: superba Elizabeth Taylor, pe care a cunoscut-o pe platourile grandioasei pelicule „Cleopatra“, cel mai scump film hollywoodian la acel moment. În­tr-o dimineaţă, Burton tocmai se refăcea după o cumplită beţie, iar mâinile îi tremurau atât de tare, încât nu-şi putea ţine cana cu cafea. Liz i-a dat să bea cu răbdare din ceaşcă şi acela a fost momentul în care privirile lor s-au întâlnit ca într-o îmbră­ţişare electrică. Deşi acela avea să fie şi un aver­tisment pentru iubirea lor: amândurora le plăcea prea mult alcoolul. Iar beţiile lor notorii, sfârşite în scandaluri monstru, combinate cu dependenţa ei de cocktailuri de calmante, analgezice şi somnife­re aveau să le afecteze grav relaţia. Se zice că pri­mul sărut filmat dintre Cleopatra şi Marc Antoniu a mai durat un minut după ce regizorul a strigat „Stop!“. Dragostea lor a provocat un cutremur în lumea mondenă şi în presă, cu unde de şoc până la Vatican – căci amândoi erau căsătoriţi… cu alt­cineva. După ce au divorţat, însă, şi s-au căsătorit în 1964, Liz s-a dovedit a fi singura femeie capabilă să-l strunească cât de cât pe Burton. Doar cât de cât… În timpul filmărilor la „Acolo unde se avântă vulturii“, în absenţa lui Liz, Richard nu s-a putut abţine să nu-şi reia aventura cu Mary Ure. Astfel că la următoarea peliculă a soţului, „Ana celor o mie de zile“, vigilenta Liz a stat lângă el în fiecare zi de filmare.

Dar dincolo de scăpările lui în decor, Richard o iubea fără urmă de îndoială pe Liz, scrisorile lui revelând o veneraţie completă pentru femeia Liz, „mai frumoasă decât orice vis pornografic“, şi actri­ţa Taylor, cea mai talentată din câte cunoscuse. În 1966, faimoşii soţi erau power-couple-ul Hollywo­odului, încasând milioane de dolari şi alcătuind, cu toate zgâlţâiturile de culise, o familie comple­tă – căci Richard o adoptase pe fiica ei, Liza, din mariajul anterior, iar împreună înfiaseră în 1964 o fetiţă din Germania, Maria.

După divorţul din 1974, provocat de infidelităţi­le lui şi scandalurile lor în stare de ebrietate, actorii s-au recăsătorit 16 luni mai târziu. Dar noul mariaj n-a durat mai mult de un an. Richard, care fusese diagnosticat cu alcoolism, a înşelat-o din nou pe Liz – de data asta cu modelul Suzy Hunt, cu care avea să se şi căsătorească ulterior. Suzy n-a fost, însă, ultima sa nevastă. Cel din urmă an al vieţii lui i-a aparţinut celei de-a patra soţii, producătorul de teatru Sally Hay. Actorul a murit de hemoragie cerebrală, pe 5 august 1984, la casa lui din Céligny, Elveţia. Fuma zilnic între 60 şi 100 de ţigări pe zi. Pe 2 august, îi mărturisea într-o scrisoare lui Liz Tay­lor că cel mai fericit a fost alături de ea. Liz a primit scrisoarea chiar la întoarcerea de la Londra, unde asistase la înmormântarea lui. A des­chis plicul şi l-a citit printre lacrimi, cu mâinile tremurânde. „A fost un bărbat magnific din toate puncte­le de vedere“, spunea ea. Inima lui rămăsese tot a ei. Iar talentul lui a rămas moştenire întregii lumi, prin rolurile lui nemuritoare.

foto: guliver/getty images/rex features, www.cinemagia.ro, shutterstock