INTERVIU Mădălin Ionescu & Cristina Şişcanu: „Mădălin mai mult m-a încurcat“

Au trei copiii de vârste şi caractere diferite, ceea ce ar fi o provocare pentru oricine. Ei, însă, par să se descurce de minune în această ecuaţie.

Undeva, într-un loc plin de verdeaţă din Otopeni, Mădălin Ionescu şi soţia sa, Cristina Şişcanu, şi-au făcut un cămin tihnit, înconjurat de flori, căţei prietenoşi şi o energie aparte. Acolo, departe de agitaţia urbană, dar şi de zgomotul joburilor lor supra-expuse, i-am prins poate în cel mai molcom moment al vieţii lor, când Cristina încă îi supraveghează Petrei primii paşi, când Mădălin nu mai lipseşte zi-lumină de acasă şi are nopţile liniştite şi când Ştefania şi Filip se bucură de toată această armonie familială.

E interesant că ai în casă trei copii de vârste şi personalităţi diferite: 2, 15, 20.
Mădălin: Da, ducem o viaţă interesantă. Avem un bebeluş, un adolescent, iar Ştefania e deja la facultate.

Ce studiezi?
Ștefania: Marketingul. E creativ şi se cere foarte mult cam în toate firmele. Inițial, am vrut să dau la Psihologie sau la Management, ba chiar am avut o tentativă de-a mă orienta spre criminalistică, mai ales că sunt fanul emisiunilor de investigaţii criminale.

Ai stat de vorbă cu Christian Sabbagh despre asta? Ştiu că vă e prieten de familie.
Ștefania: Am vorbit despre asta când eram prin clasa a XI-a, când mă gândeam să dau la Poliţie. Mi-a zis că mă poate ajuta să mă antrenez pentru probele fizice. Nu ştiu de ce n-am continuat… Dar mi se pare foarte interesant. Iar Psihologia m-am gândit s-o fac, de ce nu, ca o a doua facultate.

Cu un tată în presă de-o viaţă, nu te-a tentat în niciun fel să-l urmezi?
Ștefania: Nu, pentru că sunt puţin mai retrasă şi nu cred că aş rezista foarte bine în acest mediu. Nu cred că mi-ar plăcea să fiu atât de mult în centrul atenţiei. Cunosc unele fete cu taţi în televiziune cărora le place să se expună, să profite de numele lor. Eu n-am făcut asta.

A fost şi o chestiune de orgoliu?
Ștefania: Cumva, da. Aş vrea să ştiu că, dacă reuşesc să fac ceva, e datorită mie.

Cum e tata „în civil“?
Ștefania: E foarte OK. E persoana mea de încredere.

A fost vreodată fioros?
Ștefania: Nu-mi aduc aminte să fi fost.

Când ajungi la dezacorduri cu el?
Ștefania:  Să zicem că, dacă avem discuţii în contradictoriu, prefer să tac. Eu sunt mai leneşă de felul meu şi atunci mai ies mici neînţelegeri pe tema asta. (zâmbeşte)

Prieten ai?
Ștefania: Nu.

Vorbeşti cu tata despre băieţi?
Ștefania: Dacă se iveşte să vorbim, vorbim. Nu mă ascund şi nu mi-ar plăcea să-l mint.

Dar cu Cristina?
Ștefania: Am vorbit mai de mult.



INAPOI LA PRIMA PAGINA