Vedete

Petre Geambaşu şi Călin au îngropat securea războiului. Artistul şi-a vizitat nepotul

Petre Geambaşu şi Călin au îngropat securea războiului. Artistul şi-a vizitat nepotul

Lucrurile par să se fi aşezat în relaţia dintre Petre Geambaşu şi fiul lui. Ca să îngroape divergenţele dintre ei, artistul a mers să îşi viziteze bunicul. Artistul speră că într-o zi vor forma o adevărată familie.

“Marea împacare”. Nu, nu este prea mult şi bombastic spus. Este un pas spre o redresare a lucrurilor, în special pentru binele copilului. Copilul are nevoie de stabilitate, de viaţă de familie, de sentimente ce se dezvoltă numai în cadrul famililal. În primul rând Calin trebuie să înţeleagă că “împacarea”, dacă ea se va produce, înseamnă familia întreagă, adică BICA şi BICU. Niciodată altfel'', a mărturisit Petre Geambaşu.

Cel mai impresionat a fost Davin, care şi-a revăzut cu această ocazie bunicul. "Stiţi care a fost manifestarea lui Davin la momentul vizitei mele?  O bucurie imensă pentru toţi trei, apoi o îmbrăţişare lungă cu Davin, după care mi-a cântat la pian, mi-a aratat toate desenele (extraordinare), mi-a arătat nişte “compoziţii” grafice pe calculator, absolute formidabile, care cer imaginaţie deosebită şi o mare răbdare.

Pe timpul celor 40 – 45 de minute cât am stat la ei, Davin a exclamat de 2 – 3 ori: "Ah Doamne, aşa aş vrea să fie viaţa mea, cu bunic, cu bunica, cu mama, cu tata, să fim o familie" sau : “Doamne, cât de fericit sunt, de-a dreptul emoţionant.
Calin trebuie să ia aminte şi să înţeleagă că trebuie făcut orice ca Davin să aib[ urgent în jurul lui Familia. Copilul trebuie salvat până nu va fi prea tarziu'', a povestit artistul.


Şi Călin Geambaşu a fost încântat de această revedere. "Minunile nu au loc la date fixe, ci doar atunci când oamenii vor cu adevărat să le înfăptuiască! Tatăl meu a fost, în sfârşit, bunic. După ce ne-a respins de Crăciun,  tatăl meu ne-a făcut o surpriză formidabilă şi ne-a vizitat fără absolut nicio pregătire anterioară. A făcut doi copii fericiţi. Pe Davin şi pe mine. Cred că nici lui nu i-a displăcut vizita. Nu a trebuit să fie Paşte sau Crăciun, ci doar un dram de Bunăvoinţă. Nu ne-a adus nimic, nu aşteptam nimic, dar finalmente s-a adus pe sine (în condiţiile în care locuim la o stradă distanţă)".