Reacţiile vedetelor la dispariţia actriţei Stela Popescu

Dispariţia bruscă a marii actriţe de comedie a produs o undă de şoc în teatrul românesc şi nu numai. Iată primele declaraţii a prietenilor şi colaboratorilor ei.

Alexandru Arşinel "Acum mă duc la ea acasă. Nu ştiu ce se întâmplă. M-a sunat acum cinci minute Ursu Adrian. Vai de mine! Nimănui nu-i vine să creadă când se întâmplă aşa ceva, când moare cineva. E o mare dramă pentru toţi cei care au iubit-o! Iar pentru mine în mod special, vă daţi seama!”

"Sunt terminat. Ce pot să spun? Nici nu pot să plâng. Atât am iubit-o pe această femeie şi actriţă de nici nu pot să vă spun. Niciodată nu am auzit-o spunând un cuvânt rău despre un coleg. Nu îmi vine să cred. Pentru mine, Stela Popescu nu a murit şi nici nu va muri niciodată. E una dintre cele mai triste zile pe care le-am trăit eu în viaţa mea. Atât de mult am iubit-o eu!"

"Era o admiraţie reciprocă, când Stela a plecat la Braşov să joace acolo şi venea la Bucureşti, eram nelipsită. Nu cred că există un coleg care să nu o fi iubit, să nu o fi admirat şi stimat pe Stela Popescu. Ea nu s-a plâns niciodată, nu a ştiut nimeni că e bolnavă de ceva. Era o luptătoare, o femeie puternică, dădea putere şi celorlalţi din jurul ei. Era un om extraordinar, cu adevărat o stea strălucitoare."

”Sunt un pic şocat, pentru că nu-mi imaginez, nu mi-aş fi imaginat că un om ca Stela, un om care avea o energie, tot timpul le spuneam oamenilor ”Bai, e verde.”. Toată copilăria mea e legată de ea. E trist. Tot ce pot să spun e că teatrul e mai Teatrul de Revistă îşi pierde ultimul mohican. Odată cu moartea ei se încheie o pagină.  A făcut film, a cântat, a fost o actriţă totală. A fost un model pentru mine ca profesie, un om care a spus întotdeauna pe faţă tot ce a avut de spus. Nici nu ştiu ce spun. Sunt pur şi simplu şocat.”

"E de neimaginat. Sunt blocat total. Nu îmi vine a crede. Era plină de viaţă. M-am văzut cu ea acum câteva zile. Nu! Nu! Nu! Îmi transmitea un tonus. Era un fenomen. Nu am cuvinte. Nu îmi vine a crede. Ea îmi dadea tonus, optimism, sănătate. E o lovitură grea, înfiorătoare. Era ca un medicament, te injecta cu optimism. Ce păcat! Cum a putut să o ia Dumnezeu?"

„La revedere, Stela dragă, drum bun. Mă abţin cu greu. Mă abţin cu greu să nu plâng. Am crezut despre Stela că nu va muri niciodată. Atâta energie în Stela, o admiram teribil pentru energia ei. Am filmat cu ea un de zile, nu privea de sus pe nimeni, disciplinată, profesionistă şi cu o energie extraordinară”

"Am aflat acum 10 minue, suntem mai  mulţi colegi şi suntem paralizaţi. Nu ne vine să credem. Nu ştiu ce s a întâmplat. Era o plăcere să fii în preajma ei, ea insufla viaţă.

..Nu credeam să-nvăţ că Stela poate muri vreodată!"

"Sunt pe stradă. Mi s-au înmuiat picioarele. Am crezut iniţial că e o glumă. Era bine, era vesela. Am vorbit despre multe, dar nicidecum despre moarte".

"Dumnezeu să o ierte pe Stela Popescu! O actriţă specială şi un om plin de veselie şi bunătate. Am cunoscut-o, am filmat cu dânsa şi acum câteva săptămâni, vorbeam la telefon cu Stela Popescu... Trebuie să mai trăiesc încă o dată pe cât am trăit până acum, ca să adun anii de cariera artistică al acestei mari actriţe... Ca de ajuns la peste '80, nu-mi fac speranţe! Am pus mai jos un filmuleţ, o bucată dintr-un episod din "Las Fierbinţi", o bucăţică scrisă excelent de Mimi Brănescu, regizată impecabil de Dragoş şi jucata magistral de Stela Popescu."

"Mi-am petrecut ani buni din adolescenţă în apropierea talentatului cuplu “Stela-Arşinel”, am avut sansă să-i cunosc pe aceşti oameni care făceau românii să radă când totul era de plâns, am păstrat apoi legătură cu ei şi mi-au dat speranţa că şi la 80 de ani viaţa poate fi veselă... Pe Stela Popescu am întâlnit-o ultima dată urcând scară biroului de la AListMagazine unde venea pentru acest interviu. Mi-a zis : “ Nu ştiam că e la etajul 2 dar noroc că eu deţin secretul tinereţii”. Mi l-a şi spus dar i-am promis că va rămâne între noi... Şi aşa va rămâne. Ca şi multe alte poveşti din perioada terasei Boema. Ştirea de astăzi m-a dat tare peste cap. La revedere, Stela Popescu! Şi mulţumesc!”

"O voi iubi mereu, iar noi toţi o vom preţui mereu pentru tot ce ne-a dăruit... Minunată femeie, genială actriţă, regina teatrului de revista din România... Mi-aduc acum aminte de fiecare întâlnire cu doamna Stela Popescu, căreia n-am putut niciodată să-i spun pe nume, cum mă ruga mereu... Şi printre lacrimi, zâmbesc privind-o în imagini vechi... Nu mai e nimeni ca ea...

Vă iubesc, doamnă Stela ! Odihniţi-vă în pace..."

"Încă mi-e greu să accept asta! Dumnezeu să o odihnească!"

"Stela Popescu era un exponent al tinereţii fără bătrăneţe. A pornit spre drumul spre stele, ca să spun aşa. O persoană care poate fi pusă lângă marii actori ai lumii."

"Pentru doamna Stela Popescu nu am doar un mare respect, ci mă leagă de domnia sa şi un sentiment mult mai profund, ca de la mamă la fiică. A fost mereu un exemplu pentru mine de profesionalism, dar şi de omenie, modestie, bun simţ, generozitate... O Doamnă în adevăratul sens al cuvântului. Ne-am văzut acum două zile şi am râs împreună, din nou... Regret nespus... Dumnezeu să o odihnească! Mulţumim pentru darurile de o viaţă, minunată Doamnă!"

"Azi a apus o mare stea, Stela Popescu. Când urca pe scenă, nu se mai opreau aplauzele. Un om cât o mie, care a făcut multe generaţii să râdă. Lumea va fi mai tristă fără ea. Rămas bun, doamna comediei româneşti!"

"Azi a încetat din viaţă Stela Popescu! Mi-era atât de dragă... că nu-mi găsesc cuvintele! Am fost cu ea în atâtea turnee în afara ţării, am cântat aproape în fiecare vară pe litoral... Era o femeie cu o energie fantastică... Râdeai cu ea ore în şir... Stelei Popescu îi datorez un lucru fabulos: ea a fost prima persoană care m-a învăţat să mă iubesc mai mult, să mă preţuiesc. Eram în culisele unui spectacol şi povesteam că încă mai am complexe, că vreau să fac nişte schimbări majore în viaţa mea. Ea mi-a ţinut o prelegere preţ de o jumătate de oră... învăţându-ma să mă iubesc aşa cum sunt, cu calităţi şi defecte. Îmi spunea că ea nu s-a iubit pe ea însăşi în tinereţe. Şi că regretă... I-am ascultat sfatul şi la ora asta sunt vindecat complet! Mulţumesc, Stela! Dumnezeu a mai aprins o steluţă în împărăţia Lui! Condoleanţe celor apropiaţi!"

"Era regina zâmbetelor, era primăvara eternă a sufletului românesc. Îmi spunea într-o emisiune că cea mai mare bucurie a ei este că atunci când se duce să cumpere legume, oamenii de pe stradă exlamă bucuroşi că ziua le va merge mai bine fiindcă le-a ieşit în cale. Când o pupai pe Stela pe faţă, pupai un obraz proaspăt. Era proaspătă din veşnica energie a sufletului ei”

"Este ceva groaznic. Nu îmi vine să cred! La orice m-aş fi aşteptat, dar nu la asta! Era aşa de optimistă şi tonică".

"E greu! Mi-e greu! Am pierdut un mentor, un prieten, o mare actriţă! Dificil! Toate cuvintele nobile le merita doamna Stela Popescu! Pregăteam împreuna un moment special pentru scena Teatrului Naţional, acolo unde avea să fie invitata mea în spectacolul din luna decembrie! Ştiu că viaţa nu întreabă, dar se împuţinează oamenii colosali ai acestei ţări şi rămânem vitregiţi, goi, uitaţi de simboluri! Stela Popescu a slujit scena, peste 60 de ani, cu dăruirea unui suflet basarabean! A fost şi va fi iubită şi merită toate aprecierile pentru cariera-i complexă! Sunt onorat că am fost unul dintre cei mulţi care s-au bucurat de privilegiul de a o cunoaşte dincolo de scenă, oferindu-mi fericirea de a fi printre prietenii apropiaţi ai ultimei perioade! Azi pică în tristeţe revista românească, cortina descoperind imaginea acestei actriţe imense în rândul clasicilor! Rămâi cu bine, doamna Stela Popescu!".

"Stela Popescu nu mai e. Ce senzaţie ciudată ai atunci când dispar mari actori... Cred că sunt cei mai vizibili şi iubiţi dintre pamânteni. Zic..."

"Rămas bun, Stela Popescu! Ai fost şi vei rămâne întotdeauna în sufletul meu, om minunat!"