Invitată să facă amor în cel mai morbid loc posibil. Iubita Prințului de Wales și-a îndeplinit cel mai scandalos vis erotic
Sarah Bernhardt a intrat în istorie cu aceeași energie cu care intra pe scenă: dramatic, extravagant și cu o colecție impresionantă de povești în urma ei.
Temperament, capricii și crize de nervi
Născută în afara căsătoriei, într-o familie în care identitatea tatălui a rămas multă vreme un mic mister de familie, Sarah a avut o copilărie zbuciumată. Mama ei era curtezană, iar printre admiratorii acesteia se număra chiar ducele de Morny, fratele vitreg al lui Napoleon al III-lea. La un moment dat, când familia trebuia să hotărască ce se va alege de adolescenta Sarah, Morny a avut ideea care avea să-i schimbe destinul: Conservatorul de Artă Dramatică.
Sarah a intrat în lumea teatrului și, foarte repede, a descoperit că regulile erau făcute pentru alții. Ea prefera să le încalce. Avea temperament, capricii, crize de nervi, o imaginație debordantă și o ambiție pe măsură. În scurt timp, scena franceză avea să-i aparțină.
Dar Bernhardt nu era doar actriță. Era un fenomen. Purta hainele pe care le dorea ea, nu pe cele pe care le dicta moda, iar designerii ajunseseră să creeze pentru silueta ei extrem de subțire ținute scadaloase. Bijuteriile, toaletele extravagante și aerul de divă au devenit parte din legendă. Iar legenda avea, inevitabil, și o componentă amoroasă.
Fosta iubită a Prințului de Wales
Numele lui Sarah s-a intersectat cu numeroși artiști, actori, scriitori și aristocrați. Victor Hugo i-a căzut în mreje, la fel și pictori celebri precum Gustave Doré și Georges Clairin. Printre admiratorii ei s-a numărat chiar Prințul de Wales, viitorul Eduard al VII-lea. Colegii de scenă nu păreau nici ei imuni la farmecul ei, iar presa mondenă franceză avea astfel un subiect nesecat.
Când s-a căsătorit, în cele din urmă, Sarah a făcut-o în stilul ei: cu un bărbat mai tânăr, aristocratul grec Aristides Damala. Căsnicia a fost însă departe de basm. Damala îi cheltuia banii, o înșela și, în cele din urmă, a devenit dependent de morfină. Povestea lor s-a terminat tragic. Dar, dintre toate extravagantele lui Sarah Bernhardt, una a devenit aproape la fel de celebră ca rolurile sale.
Clipe de extaz în sicriul roz
Sarah Bernhardt avea un sicriu făcut pe măsura ei și nu era o piesă de recuzită uitată într-un teatru: îl lua cu ea în călătorii, devenise pare din existența ei extravagantă. În turnee, printre zecile ei de valize, se afla și acest obiect macabru, devenit aproape un accesoriu personal. Pentru o femeie care transforma până și moartea într-o declarație artistică, ideea se potrivea perfect. Iar, în Havana, în timpul unui turneu triumfal, sicriul a căpătat o întrebuințare cu totul neașteptată.
Mai multe pentru tine...
Printre admiratorii aflați în public se găsea Luis Mazzantini, celebrul matador spaniol. Mai tânăr decât Sarah și cultivat, Mazzantini s-a îndrăgostit nebunește de actriță. După spectacol, conversația dintre cei doi a ajuns, inevitabil, la faimosul sicriu - „Ai încercat vreodată să faci dragoste în sicriu?”
Provocare acceptată
Sarah, care era suficient de curioasă pentru a nu respinge din principiu o idee oricât de absurdă ar fi ea, recunoscuse că se gândise la posibilitate. Cei doi au râs, s-au apropiat și au decis să transforme macabra piesă de mobilier într-un decor pentru o aventură pe care niciunul dintre ei nu avea s-o uite.
Și astfel, într-un hotel din Havana, celebrul sicriu al lui Sarah Bernhardt a devenit, pentru o noapte, decorul unei povești de dragoste atât de extravagante încât pare inventată de un dramaturg cu prea multă imaginație.
