Împărăteasa vrăjită de Rasputin, călugărul desfrânat și ultra-dotat! Nu fizicul ar fi hipnotizat-o pe țarina Alexandra
Împărăteasa părea că nu mai putea trăi fără Rasputin, controversatul călugăr despre care multe lucruri s-au scris. Însă țarina i-ar fi căutat de fapt compania pentru alte motive, mai puțin știute și mai greu de intuit.
Despre Grigori Rasputin s-au spus multe, dar puține personaje din istoria Rusiei au stârnit atâtea fantezii erotice și scandaluri sexuale, conform detaliilor apărute în ”Rasputin: Faith, Power, and the Twilight of the Romanovs”, de Douglas Smith.
Misticul siberian, cu privirea pătrunzătoare, barba neîngrijită și reputația unui bărbat cu un apetit sexual ieșit din comun, a ajuns să fie considerat unul dintre cei mai periculoși seducători ai Imperiului Rus.
Legendele despre presupusele sale performanțe amoroase și despre dimensiunile impresionante ale organului genital au supraviețuit mai bine de un secol, deși nu există dovezi credibile care să le confirme.
Cea mai scandaloasă poveste îl leagă însă de o femeie pe care nimeni nu s-ar fi așteptat să o găsească în centrul unor asemenea zvonuri: Alexandra Feodorovna, soția ultimului țar al Rusiei, Nicolae al II-lea.
Născută Prințesă de Hessa și nepoată a Reginei Victoria a Marii Britanii, Alexandra era profund religioasă, rezervată și devotată familiei. Cu toate acestea, legătura sa cu Rasputin avea să provoace unul dintre cele mai răsunătoare scandaluri ale monarhiei ruse, potrivit The Romanovs: 1613–1918, de Simon Sebag Montefiore.
Rasputin a pătruns în cercul familiei imperiale în 1905, într-o perioadă în care țarina trăia sub povara unui secret cumplit.
Unicul ei fiu, țareviciul Alexei, născut în 1904 și destinat să moștenească tronul, suferea de hemofilie, o boală ereditară care împiedică sângele să se coaguleze normal.
Afecțiunea fusese transmisă prin descendența Reginei Victoria, iar pentru Alexandra fiecare lovitură sau sângerare a copilului putea însemna o tragedie.
Într-o epocă în care medicina nu dispunea de tratamentele moderne pentru hemofilie, țarina era disperată să găsească o soluție.
Rasputin, prezentat drept un om al lui Dumnezeu, capabil să aline suferințele prin rugăciune, a devenit pentru ea o ultimă speranță. Când starea lui Alexei părea să se îmbunătățească după intervențiile misticului, Alexandra a început să creadă că acesta era trimis de providență pentru a-i salva fiul.
Un episod celebru s-a petrecut în 1912, când Alexei a suferit o hemoragie internă gravă în timpul unei șederi la Spala, pe teritoriul actualei Polonii. Medicii se temeau pentru viața moștenitorului, iar Alexandra, copleșită de disperare, a apelat la Rasputin, care se afla la mare distanță.
Acesta i-a transmis un mesaj liniștitor, îndemnând-o să nu se teamă și să le permită medicilor să nu-l mai tulbure pe copil.
Starea țareviciului s-a ameliorat ulterior, iar pentru împărăteasă episodul a reprezentat dovada incontestabilă a puterilor misticului.
Numai că omul venerat de țarină avea o reputație cu totul diferită în afara palatului
Rasputin era acuzat de beții, comportament indecent și relații sexuale cu numeroase admiratoare.
Unele femei îl considerau un sfânt, în timp ce adversarii săi îl descriau drept un libertin care își folosea influența spirituală pentru a seduce.
În această atmosferă au început să circule zvonuri potrivit cărora Alexandra însăși ar fi devenit amanta lui. Scrisorile afectuoase trimise de împărăteasă misticului au fost interpretate de adversarii Romanovilor drept dovezi ale unei pasiuni interzise.
Au apărut caricaturi obscene, povești despre presupuse orgii și insinuări că Rasputin ar fi avut acces nu doar la dormitorul țarinei, ci și la deciziile politice ale imperiului. În realitate, nu există dovezi istorice credibile ale unei relații sexuale între cei doi. Scandalul a fost alimentat de ostilitatea față de Rasputin, de prejudecățile împotriva Alexandrei și de dorința adversarilor monarhiei de a compromite familia imperială.
Zvonurile despre influența politică a lui Rasputin s-au amestecat cu acuzațiile sexuale, iar reputația Romanovilor a avut enorm de suferit.
În decembrie 1916, un grup de aristocrați, printre care Prințul Felix Iusupov și Marele Duce Dmitri Pavlovici, a decis să-l asasineze pe Rasputin, convins că astfel va salva prestigiul monarhiei. Moartea misticului nu a reușit însă să oprească prăbușirea regimului.
La numai câteva luni după asasinarea lui Rasputin, Nicolae al II-lea a abdicat, iar familia imperială a fost plasată în detenție.
În noaptea de 16 spre 17 iulie 1918, Alexandra, Nicolae și cei cinci copii ai lor au fost executați de bolșevici la Ekaterinburg.
Astfel s-a încheiat tragic povestea femeii despre care propaganda vremii pretinsese că ar fi fost hipnotizată de farmecele sexuale ale unui călugăr desfrânat.
Documentele și corespondența familiei imperiale conturează însă o realitate mult mai complexă: Alexandra era o mamă îngrozită de perspectiva pierderii singurului său fiu și convinsă că Rasputin reprezenta ultima speranță pentru salvarea acestuia.
Foto: Profimedia
