Prințesa scandaloasă și adulteră savura bărbații cu sângele fierbinte! L-a înșelat pe marele Prinț de Wales și viitor rege cu un servitor italian

Născută Caroline Amelia Elizabeth de Brunswick-Wolfenbüttel pe 17 mai 1768, a fost mai mult cunoscută sub numele de Caroline de Brunswick.

Dar și că a fost regină a Regatului Unit, soție a Regelui George al IV-lea, iar între 1795 și 1820, Prințesă de Wales.

Regina lui George al IV-lea, Caroline, anterioara Prințesă Caroline Amelia Elisabeta, 1768 - 1821, fiica lui Carol, Duce de Brunswick-Wolfenbüttel

Așadar regină, prințesă, dar și protagonista unui scandal regal imens! Infidelitățile sale au fost adresate public, n-au rămas la stadiu de zvonuri.

Caroline s-a căsătorit cu George, Prinț de Wales, în 1795, într-o partidă aranjată. Numai că mirele era deja profund îndrăgostit de Maria Fitzherbert și, potrivit relatărilor istorice, abia și-a ascuns repulsia față de noua soție. Relația celor doi s-a deteriorat rapid și au ajuns să trăiască practic separat.

Însă Caroline nu era genul de femeie care să accepte să stea cuminte într-un colț!

După separare, a plecat din Marea Britanie și a călătorit prin Europa și Orient. În jurul ei s-au strâns personaje controversate, iar comportamentul ei a devenit sursă permanentă de bârfe. Tocmai această libertate pe care și-a permis-o a fost folosită ulterior împotriva ei.

În 1814, Caroline l-a angajat pe Bartolomeo Pergami, un italian care pornise dintr-o poziție modestă în serviciul ei. În scurt timp însă, Pergami a avansat spectaculos în gospodăria prințesei și a primit favoruri și distincții. Parlamentul britanic a susținut ulterior că această ascensiune era una dintre dovezile apropierii nepermise dintre cei doi.

În 1820, când George devenise rege, a încercat să obțină divorțul. Problema lui era că trebuia să demonstreze adulterul soției. Iar ceea ce trebuia să fie o procedură politică s-a transformat într-un spectacol public. National Portrait Gallery subliniază că „procesul” nu a fost, tehnic, un proces propriu-zis, ci dezbaterea parlamentară asupra unei legi menite să-i permită regelui divorțul.

De aici și până la apariția detaliilor care au făcut epoca ”să roșească” n-a mai fost mult.

Martorii au susținut că Pergami și Caroline dormiseră în aceeași cameră, că fuseseră văzuți sărutându-se și că existaseră situații în care cei doi ar fi fost văzuți în ținute neglijente sau împreună în circumstanțe compromițătoare. Acestea au fost acuzațiile prezentate în cadrul procedurii, nu fapte demonstrate fără dubiu. Tocmai controversa și credibilitatea discutabilă a unor martori au făcut cazul atât de exploziv.

Caroline însă a întors scandalul în avantajul ei

În timp ce George încerca să o distrugă public, britanicii au început să țină cu ea. S-au strâns sute de petiții și aproape un milion de semnături în sprijinul reginei, potrivit National Portrait Gallery. Mulțimea o transforma într-o adevărată „regină a poporului”, în timp ce George devenea tot mai nepopular.

Fix atunci a apărut una dintre cele mai savuroase replici atribuite lui Caroline!

În fața acuzațiilor de adulter, ea ar fi ironizat situația spunând că nu comisese adulter decât o singură dată, cu soțul doamnei Fitzherbert, adică cu însuși George! Replica era devastatoare, pentru că Maria Fitzherbert fusese marea iubire a regelui și femeia cu care acesta avusese o căsătorie secretă, controversată din punct de vedere juridic.

Astfel, George a pierdut războiul de imagine. Proiectul de lege care ar fi trebuit să-i retragă lui Caroline titlul de regină și să dizolve căsnicia a trecut de un prim obstacol în Camera Lorzilor, dar guvernul l-a retras după ce a devenit evident că avea șanse mici în Camera Comunelor. Documentele Royal Collection arată că popularitatea uriașă a reginei și mulțimile care o susțineau au cântărit enorm.

Dar George a avut ultimul cuvânt la încoronare.

În 1821, Caroline a încercat să-și revendice statutul de regină, însă George a împiedicat-o să participe la propria sa încoronare. National Archives notează că a fost efectiv împiedicată să intre la Westminster Abbey. A murit la doar câteva săptămâni după încoronarea lui George, pe 7 august 1821.

Foto: Profimedia