„Cea mai tristă prințesă din lume” s-ar vedea împărăteasă! Deja a dovedit că s-ar ridica la înălțimea rolului!
Prințesa Aiko, fiica Împăratului Naruhito, își asumă tot mai vizibil rolul de moștenitoare morală a Japoniei și, fără să spună nimic, pare să ceară lumii să‑i recunoască rolul de moștenitoare a Tronului Crizantemei.
În Japonia, unde tradiția apasă mai greu decât orice ambiție personală, Prințesa Aiko a început să prindă curaj și să-și exprime tot mai mult individualitatea. Ținută până nu demult mai mult ascunsă de ochii privitorilor de rând, în ton cu vechea tradiție care făcea din Familia Imperială una echivalentă cu zeitățile, de nevăzut și de neatins, fiica Împăratului Naruhito a început să fie tot mai prezentă la evenimentele publice, ba chiar să își asume și reprezentări solo ale Casei Imperiale, pe modelul oferit de regalitățile occidentale.
În ultimele luni, aparițiile ei singulare, la ceremonii, la evenimente universitare sau la ritualuri shinto, au devenit adevărate declarații de independență pentru cea care, până acum, era descrisă ca fiind „cea mai tristă prințesă din lume” - din cauza izolării ei în Palat și a lipsei de perspective dinastice. Fără tatăl ei alături și fără sprijinul protocolar al Curții, Prințesa Aiko pășește acum cu o siguranță care contrazice imaginea de „prințesă timidă” pe care presa niponă a propagat-o ani la rând.
Fotografiile recente o arată într‑o ipostază nouă: zâmbitoare, cu gesturi care trădează siguranță de sine și cu priviri ce nu se mai coboară, ci sunt fixe și directe. Pare cumva că, în ciuda educației riguroase, Prințesa Aiko devine simbolul unei generații care nu mai acceptă regulile scrise acum două secole, chiar dacă în Japonia legea succesiunii (încă!) exclude femeile de la tron.
De la ritualurile sacre din Ise Jingu până la aparițiile universitare, prințesa ne transmite subtil că nu vrea să fie doar fiica Împăratului Naruhito, cea cu rol decorativ la unele evenimente majore, ci vrea să devină vocea unei monarhii care trebuie să se schimbe. Sociologii japonezi vorbesc deja despre „efectul Aiko”, o mișcare tăcută, dar reală, care cere modernizarea sistemului imperial pe tipicul așa-numitei politici a pașilor mici.
Pentru o țară care își venerează tradițiile, ideea unei împărătese domnitoare pare încă un tabu. Dar văzând-o pe Aiko, cu eleganța ei reținută, îmbrăcată în acel alb destinat de-obicei purtătoarelor de coroană, dar și cu acel curaj conferit de schimbarea care plutește în aer, putem spune că și noi începem s-o privim ca pe o posibilă succesoare la tron. Dar, cel mai important, este că ea începe să se perceapă ca pe o viitoare împărăteasă. Și asta spune multe despre valul schimbării care bate peste Tronul Crizantemei.
FOTO: Profimedia
