Cum arăta Principesa Margareta în tinereţe

9 martie, 2016

Fiica cea mare a Regelui Mihai a preluat deja toate prerogativele tatălui său şi îi va urma la tron. Iată cum arăta Principesa Moştenitoare în tinereţe.

Principesa Margareta este Custode al Casei Regale.

Deşi în curând va deveni Şefa Casei Regale din România, Alteţa Sa Regală Principesa Moştenitoare Margareta şi-a petrecut prima jumătate de viaţă departe de ţară. S-a născut în exil, la Lausanne, în Elveţia, pe 26 martie 1949, la doi ani după ce tatăl său, Regele Mihai, a fost obligat să abdice în 1947.

Regele Mihai şi Regina Ana cu Principesa Margareta, 1950

Prima fiică a Majestăţilor Lor Regele Mihai I şi Regina Ana ai României şi-a petrecut copilăria în Marea Britanie şi Elveţia, o copilărie simplă, fericită, nu foarte diferită de cea a copiilor din familiile de condiţie medie. Pentru că era foarte drăguţă când era mică, Principesa Margareta a fost poreclită chiar de Regele Mihai „Bunny“ - „iepuraş“. Sora Alteţei Sale Regale, Principesa Elena, îi mai spune şi astăzi aşa, notează TVR.

Regele Mihai, Regina Ana şi Principesele României în exil, Anglia,1955

Alteţa Sa Regală povesteşte adesea despre clipele fericite trăite la o fermă din Marea Britanie unde însuşi Regele Mihai al României îngrijea animalele: „M-am născut în exil, dar nu am simţit lipsa ţării precum Regele... Părinţii mei au făcut eforturi mari să fim fericiţi, am trăit la o fermă, aveam 600 de găini, cultivam legume şi fructe, nu am suferit, copil fiind. Am avut o copilărie fericită”, a mărturisit Alteţa Sa.

Adesea, familia petrecea lungi perioade de timp în Italia, la Regina Mama Elena, şi multe vacanţe în Danemarca, la bunicii din partea mamei. Florenţa şi Danemarca au rămas, de altfel, locurile copilăriei pentru care Principesa a păstrat cele mai frumoase amintiri.

Înconjurată de afecţiunea părinţilor, a bunicii sale, Regina mama Elena, şi a celor patru surori mai mici (Elena, Irina, Sofia şi Maria), Principesa Margareta a aflat despre România din povestirile tatălui şi bunicii sale şi din fotografiile de familie. Cel mai mult o impresiona solemnitatea momentului în care Regele transmitea de Anul Nou un mesaj pentru ţară la Radio Europa Liberă. Iar primul lucru pe care l-a învăţat în limba română a fost rugăciunea „Tatăl Nostru“, pe care Regele Mihai o spunea fiicelor sale seară de seară, înainte de culcare.

Regele Mihai si Principesa Margareta 1956

Principesa Margareta a mers la şcoală în Italia, Elveţia, apoi în Marea Britanie, la un internat. Întoarsă în Elveţia la 14 ani, a urmat Liceul Francez. Filosofia, spune Principesa, a fost una dintre materiile preferate în timpul liceului.

După ce a susţinut Bacalaureatul Francez, a petrecut un an în Italia, alături de bunica sa, Regina Elena, în frumoasa reşedinţă a acesteia de lângă Florenţa: Vila Sparta.

„Am descoperit o lume întreagă cu ea“, spune Principesa Margareta despre bunica sa. „Regina Elena a fost ghidul meu spiritual, mentorul meu, steaua călăuzitoare. Ea m-a învăţat multe despre viaţă, mi-a deschis ochii către tot ce este frumos şi bun pe lume“.

Tânăra principesă, dinamică, frumoasă, puţin rebelă, puţin impulsivă, a învăţat de la Regina Elena gustul pentru frumos, şi-a îmbogăâţit orizontul cultural şi a cunoscut oameni deosebiţi care făceau parte din anturajul regal: diplomaţi, artişti, intelectuali, oameni de ştiinţă.

Nu au lipsit, însă, nici momentele dificile: „Ne-am dat seama, la un moment dat, că părinţilor le este foarte greu să ne întreţină, aşa că eu şi sora mea, principesa Elena, ne-am dus şi le-am spus că, dacă ei vor, noi renunţăm la şcoală. Ne-au privit zâmbind şi ne-au spus că nu se pune problema”.

În anul petrecut în Italia, Principesa Margareta a hotărât – încurajată de Regina Elena – să meargă la universitate şi să urmeze apoi o carieră internaţională în cadrul Naţiunilor Unite.

Aşa a ajuns studentă la Universitatea din Edinburgh, din Scoţia, unde a studiat sociologia, ştiinţele politice şi dreptul public internaţional, dar a preferat să-şi păstreze statutul nobiliar doar pentru cunoscuţi. Alteţa Sa Regală Principesa Margareta povestea că mult timp colegii de facultate nu ştiau cine este. „În acte m-am numit Margareta de Roumanie, iar colegii mei nu au ştiut ce rang am. Mult timp. M-au plăcut pentru mine, iar când au aflat cine sunt nu a mai avut vreo importanţă“.

Principesele Maria, Elena, Irina şi Margareta, alături de părinţii lor

Tot în studenţie l-a cunoscut pe Gordon Brown, care avea să devină peste ani premierul Marii Britanii şi de care o leagă o poveste de iubire. Legătura lor a fost făcută publică abia în 2004, într-o biografie a lui Brown, în care autorul, jurnalistul Tom Bower, relata un episod picant: mama lui Gordon, severă şi autoritară, l-a vizitat la cămin, găsind în baie mai multe piese de lenjerie feminină, care se presupune că aparţineau Principesei Margareta, prietena de atunci a lui Brown.

„Nu ştiu cum au ajuns acolo. Probabil, din greşeală, de la spălătorie”, s-ar fi scuzat tânărul Brown în faţa mamei sale. Margareta a recunoscut, în presa britanică, idila cu Brown. „Era o poveste foarte solidă şi romantică. N-am încetat să-l iubesc nici o clipă, dar, într-o zi, ceva nu mi s-a mai părut în regulă, auzeam doar politică, politică, politică, iar eu aveam nevoie de atenţie“.

Gordon Brown

După perioada studenţiei, între 1974 şi 1983 a lucrat ca cercetător în cadrul mai multor universităţi britanice, specializându-se în sociologie medicală şi sănătate publică. A lucrat apoi pentru diverse agenţii din cadrul Naşiunilor Unite, în special OMS şi Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie (UNFPA). Iar, prin proiectele sociale în domeniul sănătăţii publice, a ajuns să călătorească în toate colţurile lumii, din Africa şi până în America Latină.

După 12 ani petrecuţi în Scoţia, Principesa Margareta s-a mutat în 1983 în Italia, la Roma, unde a câştigat un post în cadrul Naţiunilor Unite, lucrând în cadrul Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) în domeniul dezvoltării rurale.

Alături de mama şi bunica sa.

Trei ani mai târziu, s-a alăturat Fondului Internaţional pentru Dezvoltarea Agriculturii (IFAD), unde se ocupa de relaţia cu organizaţiile neguvernamentale şi oferea asistenţă în strângerea de fonduri pentru programele IFAD. Abia în august 1989, când devenea tot mai evident că ceva avea să se schimbe, în sfârşit, în Europa de Est, Principesa Margareta a părăsit ONU pentru a se dărui cauzei României, lucrând alături de tatăl său.

Regele Mihai şi Principesa Margareta, 1989

Va ramane mereu în memoria Principesei ziua de 18 ianuarie 1990 şi emoţia pe care a simţit-o atunci, păşind pentru prima oară pe pământ românesc, pe acea „planeta până atunci interzisă“ care era, de fapt, ţara sa. Nu va uita nici tristeţea pe care a simţit-o, vizitând împreună cu sora sa, Sofia, orfelinatele şi casele de bătrâni aflate într-o stare mizeră.

În 2013, Casa Regală a fost lansat volumul „Margareta. Portretul Principesei Moştenitoare“, de Sandra Gătejeanu Gheorghe, care reface cu documente, fotografii din arhiva familiei regale şi amintiri personale, portretul moştenitoarei tronului României.

Din volumul care îi este dedicat, Principesei îi place cel mai mult partea legată de cei peste 25 de ani de când se află în România, pentru că aici simte că este o fiinţă întreagă. Principesa Margareta a României va împlini 66 de ani pe 26 martie.