Îi e dor de România! Ce făcea Charles când venea în țara noastră? „Am stat și în mănăstiri, practic am dormit pe podea”
Un iubitor de natură și de tradiții, Regele Marii Britanii este absolut îndrăgostit de peisajele sălbatice și de satele din țara noastră, el vizitând, într-o vreme, an de an zona Transilvaniei.
De fiecare dată când a vorbit despre România, Regele Charles al III-lea s-a arătat de-a dreptul fascinat de țara noastră. Nu a avut niciodată tonul distant al unui oficial străin, ci vocea cuiva care a descoperit un loc rar, aproape miraculos, și care se teme că lumea modernă l-ar putea pierde înainte să-l înțeleagă pe deplin. „Pajiștile cu flori sălbatice sunt absolut unice, nu doar în Europa, ci în toată lumea”, spune el cu o certitudine care vine din experiență, nu din politețe diplomatică.
Pentru Charles, succesorul Reginei Elisabeta a II-a, România nu este o destinație bifată pe o hartă. Este un teritoriu viu, cu peisaje care par desprinse dintr-o lume veche, neatinsă de graba globalizării. Timp de aproape două decenii, el a revenit la noi cu inima deschisă, iar fiecare vizită i-a adus o altă descoperire: Maramureșul cu liniștea lui ancestrală, Bucovina cu lumina ei blândă, Horezu cu tradițiile păstrate în ciuda timpului.
„Asta e magic în legătură cu România”, spunea el într-un interviu-reper acordat Andreei Esca pentru Știrile Pro TV , amintindu-și cum, în primii ani, găsirea unei cazări era aproape imposibilă. „Vin de 16 ani aici”, spunea el în 2014. „În acești ani am fost și în alte părți ale României. Maramureșul e minunat... Aș vrea să mă întorc la un moment dat. Îmi aduc aminte și de Bucovina... Și Horezu... Dar pe atunci era aproape imposibil să găsești cazare. Stăteam în mănăstiri, practic am dormit pe podea. Și la un moment dat am găsit un loc pe care-l puteam folosi drept reședință, în Transilvania. Trebuia să aleg un loc, nu puteam avea peste tot câte o casă. Ar putea fi un model pentru toate zonele din România, pentru ce trebuie făcut, indiferent unde te afli. Vreau să folosesc acea casă, cea de la Viscri, ca exemplu pentru ce se poate face. Să ai confortul modern și tot ce e mai bun din ambele lumi.”
Dar dincolo de frumusețea peisajelor, Charles a văzut și fragilitatea lor. Fermele mici, modul tradițional de a lucra pământul, comunitățile care trăiesc încă într-un ritm firesc — toate acestea sunt, în opinia lui, comori culturale și ecologice. „Felul în care se cultivă pământul a creat niște peisaje fenomenale și o biodiversitate uimitoare”, explica el. Iar această biodiversitate, spunea cu îngrijorare, este pe cale de dispariție în restul lumii.
În dialogul cu Andreea Esca, Charles a atins și un subiect sensibil: viitorul micilor producători români. Poate România să-și transforme tradițiile într-un avantaj economic? „Știu că este o mare provocare”, admitea el. Colectivizarea a lăsat urme adânci, iar ideea de cooperativă încă trezește suspiciuni. Totuși, el crede că micile ferme nu pot supraviețui izolate. Ca să reziste, trebuie să producă suficient, să aibă o identitate, un nume, o poveste: „Este important să coopereze, să producă în volume suficient de mari, să aibă o denumire, pentru ca produsele să aibă o identitate pentru anumite piețe.” Aici, prințul vede o oportunitate uriașă: România nu trebuie doar să vândă produse. Trebuie să vândă povestea lor. „Puteți să profitați de ocazie și să povestiți despre frumusețea, magia și unicitatea României, despre grupurile diverse de oameni care fac România fascinantă, așa cum o știu eu, extraordinar de diversă.”
În cuvintele lui, România apare ca un loc în care trecutul și viitorul se întâlnesc într-un punct delicat. Un loc în care frumusețea naturală este încă intactă, dar nu garantată. Un loc în care tradițiile pot deveni resurse, dacă sunt protejate și valorificate.
FOTO: EPA EFE
