Nicolae al României s-a întors în locul său de suflet. Îi e drag de când era în grațiile Margaretei
Încă de pe vremea când abia se acomoda cu noul stil de viață din România, nepotul Regelui Mihai a prins drag de natura și activitățile outdoor de aici și s-a focusat pe un proiect foarte drag lui.
Ne-aducem aminte de o perioadă în care Nicolae al României, pe vremea când era cunoscut drept Nicholas Medforth Mills sau Principele Nicolae și locuia la Palatul Elisabeta cu mătușa sa, Margareta a României, ne vorbea cu înflăcărarea tânărului pasionat de natură și de ciclism despre Via Transilvanica, ambițiosul proiect care își dorea să unească cele mai importante puncte istorice și turistice ale țării printr-un drum unic, pitoresc, accesibil tuturor.
Și să vezi un prinţ plin de noroi din cap până în picioare, dar fericit, cu acel zâmbet pe care doar adrenalina şi libertatea absolută i-l conferă, nu e o imagine tocmai tipică. Dar Nicolae al României nu s-a sfiit să-şi testeze limitele, să o ia pe trasee nebătătorite ori chiar să se murdărească până în vârful nasului, dacă astfel îşi putea oferi o aventură de neuitat. Iar una dintre expedițiile sale pe bicicletă a făcut-o alături de un camarad al său, campionul naţional la trial Levente Ianoşi, au parcurs distanţa de la Putna la Vatra Dornei pe un traseu cu dificultate ridicată, unde se recomandă echipament profesionist şi pregătire fizică bună.
“Eu am plecat de la Putna până la Vatra Dornei pe un traseu plin de provocări şi poate cea mai dificilă bucată din Via Transilvanica. Porţiunea Suceviţa - Sadova este foarte grea, chiar dacă ai un Mountain Bike enduro (şi recomand să ai!), vei merge mai mult pe lângă bicicletă fiindcă terenul este extrem de abrupt, dar când ajungi sus pe vârful dealului, va fi meritat tot efortul. Bucovina iţi dăruieşte un peisaj pitoresc, oameni călduroşi şi mâncare bună”, spunea la acea vreme Nicolae al României.
Un proiect de suflet despre România autentică
Astăzi, la 7 ani de la momentul inițierii proiectului, 2018, anul sărbătoririi a 100 de ani de la Marea Unire, Via Transilvanica este cunoscut ca “drumul care unește”, fiind un traseu turistic de lungă distanță, de 1.400 de kilometri, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Potrivit informațiilor de pe site-ul oficial, Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite, stâlpi indicatori, iar la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual, borne care formează probabil cea mai lungă galerie de artă din lume și care însoțesc călătorii pe tot parcursul drumeției.
Traseul traversează zece județe: Suceava, Bistrița-Năsăud, Mureș, Harghita, Sibiu, Brașov, Alba, Hunedoara, Caraș-Severin și Mehedinți și e împărțit în șapte ținuturi cultural-istorice: Bucovina, Ținutul de Sus, Terra Siculorum, Terra Saxonum, Terra Dacica, Terra Banatica, Terra Romana. În total, Via Transilvanica parcurge 107 unități administrativ-teritoriale din România, și pune în valoare patrimoniul natural și cultural al fiecărei regiuni.
„Astăzi am reîntâlnit cu drag echipa care trasează Via Transilvanica în județul Brașov. Alături de ei, descopăr în continuare țara mea — o Românie autentică, plină de povești, oameni și locuri care îți rămân în suflet”, spune astăzi Nicolae al României.
Via Transilvanica este un traseu de lungă distanță inspirat din povestea altor astfel de trasee din Europa, America de Nord și nu numai. Dar, înainte de toate, este un proiect social, astfel că accentul cade pe comunitate. Proiectul își propune să scoată la lumină locuri din țară, aparent uitate de lume și depopulate major, din cauza limitărilor economice, și să le ofere viață. Viața pe care o aduc cu ei, drumeții cu rucsacul în spate, care după o lungă zi de umblat pe cărări, așteaptă un minim de ospitalitate și măcar o față primitoare, cu care să împărtășească povești. Despre asta este drumul care unește.
FOTO: Instagram
