Noaptea nunții la Palat, cu prinți „prea robotici”, regi adormiți în plin extaz și prințese care au lăsat urme rușinoase pe patul matrimonial
Poveștile despre nunțile regale sunt, de regulă, învăluite în fast, diamante strălucitoare și imagini desprinse parcă din basme. Însă, dincolo de aparițiile impecabile și ceremoniile grandioase, multe dintre nopțile nunții petrecute la palat au fost departe de idealul romantic.
Martori la momentele intime
De-a lungul secolelor, prinți și prințese au trăit momente stânjenitoare, dezamăgitoare sau chiar traumatizante în primele ore ale căsniciei. Timp de sute de ani, familiile regale europene au practicat așa-numitele „ceremonii de culcare”, tradiții care astăzi par de neconceput.
După nuntă, mirii erau conduși în dormitor de invitați, binecuvântați de preoți și încurajați de curteni să își consume căsătoria. În unele cazuri, zeci de persoane rămâneau în încăpere până în ultimele momente înainte ca perdelele patului să fie trase.
Un exemplu celebru este cel al Mariei Antoaneta și al viitorului Rege Ludovic al XVI-lea al Franței. Cuplul a fost escortat în apartamentele regale de însuși regele Franței și de membrii curții. În timp ce se aflau în pat, un arhiepiscop le-a oferit binecuvântarea, iar intimitatea lor a fost protejată doar de o perdea subțire.
Cearșafuri inspectate a doua zi dimineață
Nici Anglia nu a fost lipsită de astfel de obiceiuri. După căsătoria lui Henric al VIII-lea cu Ecaterina de Aragon, invitații au participat la ritualul conducerii mirilor în dormitor. Mai mult, în dimineața următoare, cearșafurile erau inspectate pentru a confirma consumarea căsătoriei și posibilitatea apariției unui moștenitor.
Dacă tradițiile medievale par incomode, poveștile unor cupluri regale din epocile moderne sunt la fel de surprinzătoare.
Urme rușinoase pe patul matrimonial
În 1819, prințesa Maria Josepha Amalia de Saxonia s-a căsătorit cu regele Ferdinand al VII-lea al Spaniei și, potrivit relatărilor vremii, tânăra mireasă era atât de speriată de ceea ce avea să urmeze, încât a suferit un episod de panică extremă înainte ca mariajul să fie consumat. În consecință, prima noapte a cuplului s-a încheiat într-un eșec total, cu defecări incontrolabile și urinări rușinoase chiar pe patul matrimonial.
La fel de nefericită a fost și noaptea nunții dintre viitoarea Împărăteasă Ecaterina cea Mare și Petru al III-lea al Rusiei. După ce și-a așteptat ore întregi soțul, Ecaterina s-a trezit în fața unui mire beat, care a intrat în cameră și a adormit în puținele momente de extaz care s-au petrecut atunci. În zilele următoare, Petru și-a ignorat aproape complet soția, preferând să se joace cu soldăței de lemn și machete de fortărețe.
Prințe mecanic și prințesă... dezamăgită
Secole mai târziu, nici poveștile moderne ale monarhiei britanice nu au fost mai fericite. Deși nunta dintre Charles și Diana a fost urmărită de sute de milioane de oameni și prezentată drept un adevărat basm contemporan, realitatea din spatele ușilor palatului era cu totul alta. Charles avea să descrie noaptea nunții drept „nimic special”, în timp ce Diana îl considera pe soțul ei „prea robotic și dezinteresat”. Diferențele dintre ei au devenit evidente încă din primele momente ale căsniciei, iar relația avea să se destrame definitiv după ani de tensiuni și nefericire.
Există, însă, și povești în care drama a luat forma tristeții profunde. În 1747, prințesa Maria Josepha de Saxonia s-a căsătorit cu Louis Ferdinand, moștenitorul tronului Franței. În noaptea nunții, tânărul prinț a fost copleșit de amintirea primei sale soții, decedată cu doar un an înainte, și s-a pus pe marginea patului ca să plângă cu sughițuri. Mireasa a dat dovadă de o maturitate remarcabilă, consolându-și soțul într-un moment de mare vulnerabilitate. Totuși, ce s-a întâmplat cu romantismul la care visează fiecare mireasă?!
foto - Profimedia
