Pedepse de-o cruzime rar întâlnită pentru adulter. Cum și-au pierdut amanții bărbăția, la ordinul Reginei

În Evul Mediu, infidelitatea la curțile regale nu era privită doar ca o problemă morală, ci și ca o amenințare directă la adresa stabilității monarhiei. Una dintre cele mai crude pedepse aplicate vreodată pentru adulter a avut loc în Franța, în anul 1314, în timpul domniei Regelui Philip al IV-lea al Franței, cunoscut și sub numele de „Filip cel Frumos”.

Regele își construise cu grijă alianțele politice prin căsătorii avantajoase pentru cei trei fii ai săi – Louis, Philip și Charles – care se însuraseră cu nobile din Burgundia. Fiica sa, Isabella a Franței, devenise Regina Angliei prin căsătoria cu Edward al II-lea al Angliei.

Scandalul a izbucnit după ce Isabella a observat la un banchet din Londra două poșete de mătase brodate, pe care le oferise anterior cumnatelor sale, atârnând la brâul a doi cavaleri normanzi, frații Aunay. Suspiciunile n-au întârziat să apară: prințesele au avut relații adulterine și le-au dăruit amanților aceste cadouri.

Informându-și tatăl despre descoperire, Isabella a declanșat o investigație care avea să ducă la celebrul scandal cunoscut sub numele de „Afacerea Turnului Nesle”. Cavalerii au fost arestați și torturați până când au mărturisit că întrețineau relații intime cu două dintre nurorile regelui. Întâlnirile ar fi avut loc în Turnul Nesle din Paris, de aici și numele întregii operațiuni.

Soarta femeilor a fost aspră: au fost dezbrăcate în public, li s-au ras capetele și au fost închise. Două dintre ele au fost găsite vinovate. Una a murit în detenție, iar cealaltă a fost eliberată ulterior și trimisă la mănăstire.

Însă adevăratul coșmar l-au trăit amanții.

Pedeapsa lor este considerată una dintre cele mai brutale aplicate pentru infidelitate în istoria Europei medievale. Mai întâi, le-au fost amputate organele genitale, care au fost aruncate câinilor. Apoi au fost jupuiți de vii, zdrobiți pe roată, supuși unor torturi suplimentare cu metal încins turnat pe corpul lor și, în cele din urmă, decapitați. Execuția a fost concepută ca un exemplu public menit să descurajeze orice tentativă de adulter în cercul apropiat al familiei regale.

Asemenea episod ilustrează că infidelitatea nu era văzută doar ca o trădare sentimentală, ci ca o amenințare la adresa succesiunii la tron, a legitimității moștenitorilor și a ordinii politice. În consecință, pedepsele puteau depăși orice limită a cruzimii imaginabile astăzi.

foto - Profimedia