Philip, în rol secundar. Cum şi-a cunoscut Regina Elisabeta soţul
Nu poate fi uşor pentru un bărbat să fie cunoscut sub denumirea de consort, să nu le poată da propriilor copii numele lui de familie şi, în general, să aibă un rol secundar în mariajul cu femeia iubită, care se întâmplă să fie cea mai puternică din Regatul Britanic. Când a cunoscut-o pe Elisabeta, Prinţul Philip al Greciei şi al Danemarcei, cu cinci ani mai mare decât aceasta, arăta ca un Apollo înalt şi blond sau ca un Făt-Frumos viking, visul oricărei femei. Nu era şi visul părinţilor Elisabetei.
Acestora le-ar fi plăcut un aristocrat cu o situaţie mai bună decât acest prinţ străin şi fără regat. O rudă mai îndepărtată a viitoarei lui soţii - ambii sunt stră-strănepoţii Reginei Victoria şi ai Prinţului Albert - Philip a avut parte de o copilărie cu totul diferită faţă de cea a Elisabetei, în insula Corfu. Mama lui Philip, Prinţesa Alice, era surdă şi suferea de schizofrenie, fiind internată mai târziu într-un azil, iar tatăl, Prinţul Andrew, i-a părăsit, mutându-se cu amanta într-un apartament din Monte Carlo.
Regina Elisabeta şi Prinţul Philip, în ziua nunţii din anul 1947
Fără sprijin emoţional, dar şi fără prea mulţi bani, tânărul ofiţer s-a ataşat foarte tare de Elisabeta şi de familia acesteia, găsind în căminul regal acea atmosferă plăcută care lui i-a lipsit în copilărie. Se vedeau doar a doua oară, în 1939, iar tânăra prinţesă în vârstă de 13 ani era deja îndrăgostită până peste urechi de cadetul de 18 ani, student la Colegiul Naval Regal. Şapte ani mai târziu, prinţul grec care nu ştia o boabă de limba greacă (familia lui fusese exilată în 1922) o cere în căsătorie pe Elisabeta. Ea spune Da imediat, dar părinţii, de-abia după un an.
Ce înseamnă, însă, să te căsătoreşti cu Regina? Philip a trebuit să renunţe la titlurile lui regale greceşti şi daneze, la cariera lui navală şi la… fumat. Ca să nu mai vorbim de eticheta care-i cere să meargă cu trei paşi în urma soţie sale şi la faptul că nu le-a putut da celor patru copii ai lui numele lui de familie, Mountbatten, aceştia fiind botezaţi Windsor.
„Credeam că voi avea o carieră în Marină, dar n-a fost să fie. Trebuie să faci compromisuri. Asta e viaţa“, îşi aminteşte prinţul, care va împlini în luna iunie 95 de ani.
8 martie 1954: perechea regală în Australia
Umblă vorba prin Regat că şi Regina a trebuit să facă ceva compromisuri în ceea ce-l priveşte pe acest Apollo al ei, despre care se zvoneşte că flirtează fără perdea. Devotat Reginei, ducelui îi cam fug, totuşi, ochii după femeile frumoase, unii susţinând chiar că ar fi avut multe aventuri, printre numele vehiculate fiind cel al unei aristocrate cu 30 de ani mai mică decât el, Lady Penny Brabourne. Alţii au mers până acolo şi-au zis că Regina şi Philip duc vieţi separate, însă toate aceste picanterii au rămas, până la urmă, la statutul de bârfe.
Lady Pamela Hicks, verişoara Ducelui de Edinburgh, descrie în felul următor căsnicia lor: „În munca ei, ea e cea importantă. Dar în mariajul lor, ea ştie că soţul ei este capul familiei. Nimeni nu o poate contrazice, cu excepţia lui, iar el face asta de multe ori. Iar ea îi este cât se poate de recunoscătoare“.
Anul acesta, Philip împlineşte 94 de ani
Regina, alături de cei trei moştenitori ai ei: Charles, William şi George
Regina cu cea mai lungă domnie pe care a văzut-o Anglia şi soţul ei, un tip ale cărui glume au fost de multe ori catalogate ca fiind gafe monumentale, fac în continuare o echipă excelentă, după un mariaj de 69 de ani, patru copii, opt nepoţi şi cinci strănepoţi. Până astăzi. Ca o paranteză, nepotul ei preferat, Prinţul William, avea s-o descrie pe regina care-i este în primul rând bunică, în felul următor: „Ştie să te asculte ca nimeni altul. Dacă vreodată ai vreo problemă, ea este prima persoană căreia vrei să i-o împărtăşeşti. Dar nu-ţi va spune niciodată ce să faci!“
Ducele de Edinburgh are şi el o teorie cât se poate de simplă legată de secretul unei căsnicii liniştite. „Nu trebuie să ai aceleaşi preocupări cu ale partenerului. Va exista, asfel, măcar un lucru din cauza căruia să nu te cerţi“.
Cel mai frumos concluzionează această poveste de dragoste scenaristul britanic Robert Hardman: „Este cel mai lung mariaj regal din istorie. Nu mai au nimic de dovedit!“
foto: guliver/rex features/getty images, hepta
