Prințesa Martha Bibescu, superba româncă care i-a tulburat pe cei mai puternici bărbați din Europa. Amanți de soi și-o singură mare iubire

Prințesa Martha Bibescu a fost una dintre cele mai frumoase și fascinante femei ale aristocrației românești din perioada monarhiei, cu relațiile sentimentale care au făcut vâlvă în presa epocii.

„Frumoasă, cultă, bogată – toate la un loc pentru o singură ființă sunt un păcat de neiertat”, scria despre ea Christopher Birdwood Thomson, atașat militar al Marii Britanii în România pe perioada Primului Război Mondial și, totodată, unul din presupușii ei amanți.

Într-adevăr, Martha Bibescu nu a fost doar una dintre cele mai frumoase și cunoscute românce ale începutului de secol XX, ci și o scriitoare și poetă română și franceză, care s-a distins prin întreaga ei operă atât în România, cât și în Franța.

S-a născut pe 28 ianuarie 1886, la București, în familia Lahovary, una dintre cele mai vechi familii românești cu tradiție în politică, diplomație și cultură. Mama sa, Smaranda Mavrocordat a aparținut unei dinastii princiare de origine greacă și descindea din ramura moldoveană a domnitorului Constantin Mavrocordat, iar tatăl scriitoarei, Ion N. Lahovari, avea să fie ministru de externe și președinte al Senatului.  

Elegantă, misterioasă și seducătoare

La rândul ei, Martha crește frumos și se transformă într-una dintre cele mai frumoase femei ale epocii și, în același timp, una dintre cele mai cultivate. Presa acelor ani o descria ca fiind elegantă, misterioasă și seducătoare, atrăgând atenția multor bărbați din înalta societate.

În 1902, la vârsta de 17 ani, se mărită cu Prințul George Valentin Bibescu, unul dintre pionierii aviației românești, nepot de frate al lui George Bibescu, domnitorul care a abdicat în anul 1848, și devine astfel Prințesa Martha Bibescu, așa cum avea să rămână cunoscută în istorie.

Căsnicia cu Prințul Bibescu a fost descrisă de istorici drept una tumultuoasă, cu multe separări, tentative de divorț și infidelități de ambele părți. Revista Historia notează că mariajul lor a durat 36 de ani, deși viețile lor sentimentale au mers adesea separat.

Prințul Bibescu îi dăruiește acesteia Palatul Mogoșoaia, a cărui restaurare începe în 1910 și se sfârșește în 1927. Meritul Marthei este de a fi salvat, restaurat și transformat palatul într-un centru cultural, în prima jumătate a secolului XX. 

Atmosfera pe acel domeniu era una rafinată, acolo se țineau dineuri elegante, conversații politice, iar palatul a fost asociat și cu viața sentimentală intensă a Marthei. Numeroși admiratori au vizitat-o la Mogoșoaia, un loc care a devenit parte din legenda prințesei seducătoare.

Amanți de soi și-o singură mare iubire

Având un farmec personal irezistibil, prințesa era, într-adevăr, apreciată unanim. Principele Ferdinand al României o aprecia mult, Regele Alfonso al XIII-lea al Spaniei îi nutrea afecțiune, Prințul moștenitor Wilhelm al Prusiei nu-și ascundea preferința pentru ea și chiar și Winston Churchill o cunoștea și admira. S-a zvonit că ar fi avut o relație apropiată și cu Waldorf Astor, membru al uneia dintre cele mai bogate familii anglo-americane. 

Una dintre cele mai serioase relații ale ei a fost cea cu aristocratul francez Charles-Louis de Beauvau-Craon. A fost o legătură profundă, de durată, mai mult decât o simplă aventură mondenă, iar Martha chiar s-a gândit să divorțeze, de dragul acestuia. Dacă despre alți bărbați s-a scris că doar au fascinat-o pe Martha, despre Charles-Louis de Beauvau-Craon se poate spune că a fost marea ei iubire.

Martha Bibescu nu a fost doar o femeie frumoasă din înalta societate, ci și una dintre primele românce care și-au folosit farmecul personal ca putere diplomatică. A primit elite europene la Palatul Mogoșoaia și a influențat relații internaționale. În jurul ei s-a creat legenda unei femei care seducea atât prin inteligență, cât și prin apariție.

Singurul copil al Marthei cu soțul ei a fost Valentina Bibescu, care se va căsători, în 1925, cu Prințul Dimitrie Ghika-Comănești. După moartea soțului ei și instaurarea comunismului în România, Martha s-a stabilit la Paris, unde a continuat să scrie și să corespondeze cu oameni importanți. A murit în 1973, lăsând în urmă mitul fascinant al unei femei care a dominat prin farmec o epocă întreagă.

Foto: Profimedia, Historia