Prințesa Märtha Louise a Norvegiei a împlinit 54 de ani. Cum a ajuns prima născută a unui rege să rămână fără tron

Este la a doua căsătorie, iar relația cu șamanul Durek Verrett a transformat-o complet.

Prințesa Märtha Louise și Durek Verrett au sosit la Oslo, la petrecerea de lansare a documentarului Netflix „Rebel Royals: An Unlikely Love Story”, care a apărut marți dimineață.

Ce dezvăluie controversatul ei documentar de pe Netflix?

Deși nu mai deține un rol oficial în familia regală, ea spune că va fi întotdeauna fiica regelui.

Prințesa Märtha Louise a Norvegiei a împlinit 54 de ani luni, 22 septembrie, sub lumina reflectoarelor presei, deoarece în urmă cu doar o săptămână a avut premiera documentarul pe care l-a filmat pentru Netflix, în care vorbește despre povestea ei de dragoste cu Durek Verrett. „Royal Rebels: An Unlikely Love Story”, regizat de Rebecca Chaiklin, și care a fost produs fără participarea Casei Regale Norvegiene.

Deși Palatul a recunoscut că fiecare are dreptul să-și spună povestea, a solicitat eliminarea unei scene în care apare prințul moștenitor Haakon, avertizând că aceasta încalcă în mod clar acordul de a nu utiliza legătura regală în scopuri comerciale.

Membrii familiei regale norvegiene, de la stânga: Mette-Marit, prințesa Martha Louise și regele Harald, iar în față, prințul moștenitor Haakon cu fiul său Marius și regina Sonja, pozează pentru o fotografie în Norvegia, decembrie 2000.

Dincolo de cele mai controversate părți, care includ discuții despre rasism și lipsa de sprijin instituțional, făcând comparații cu Harry și Meghan, documentarul dezvăluie multe detalii fascinante despre o prințesă care a ales să fie diferită.

Prințesa Märtha Louise a Norvegiei s-a simțit neînțeleasă

Märtha Louise a recunoscut că s-a simțit adesea neînțeleasă în anii petrecuți în familia regală. În timp ce viața privată părea mai naturală, îndatoririle oficiale o obligau să urmeze protocoale stricte și să poarte haine incomode, o experiență care a făcut-o să realizeze cât de diferită se simțea de restul familiei sale. Sensibilitatea ei, a explicat ea, a diferențiat-o în moduri pe care nu le-a înțeles pe deplin la momentul respectiv.

Dacă Prințesa Märtha Louise ar fi beneficiat la momentul nașterii sale de privilegiul pe care îl au astăzi fetele născute la case regale, istoria ar fi fost alta.

Rebela Norvegiei putea fi regină

Märtha Louise este prima născută a Regelui Harald și a Reginei Sonia. Dacă lucrurile ar fi stat și în 1971 cum stau acum, ea ar fi fost prințesa moștenitoare și automat și fiicele sale.

Cu toate acestea, Märtha Louise, sora mai mare a familiei regale norvegiene, nu devine regină. Ba mai mult, a renunțat la responsabilitățile regale pe care le-a moștenit la naștere.

În 1990, constituția Norvegiei a fost modificată, adoptându-se sistemul primogeniturii absolute pentru succesiunea la tron, ceea ce înseamnă că întâiul născut, indiferent de sex, are prioritate în ordinea succesiunii. Această măsură nu se aplică retroactiv (așa cum s-a întâmplat în Suedia în 1980), astfel că Haakon are în continuare prioritate la tron în fața surorii sale mai mari.

Prințul Haakon va domni după moartea lui Harald alături de soția sa, discreta Prințesă Mette-Marit.

Foto: Profimedia & GettyImages