Regele Mihai a murit. Viaţa tumultuoasă a ultimului monarh român

05 decembrie 2017, 13:06 Actualizat: 15 aprilie 2022, 13:53

Majestatea Sa s-a stins din viaţă după o lungă suferinţă, la reşedinţa sa din Aubonne. Din păcate, nepotului său nu i-a fost îngăduit să-l vadă în ultimele zile ale vieţii.

Casa Regală a anunţat cu tristeţe trecerea în nefiinţă a Majestăţii Sale Regele Mihai I astăzi, 5 decembrie 2017, la ora 13.00.

"La căpătâiul Regelui a stat, până în ultima clipă, Alteţa Sa Regală Principesa Maria", se arată în comunicat.

Regele Mihai I al României s-a născut pe 25 octombrie 1921, la Sinaia, fiind fiul legitim al lui Carol al II-lea şi al reginei-mamă Elena.

Din iunie 1930, după plecarea Reginei-mamă în exil, Regele Mihai a rămas în grija tatălui său. A urmat cursurile unei şcoli organizate de acesta la Palat, alături de copii reprezentând toate colţurile ţării şi toate categoriile sociale. A devenit din ce în ce mai închis în sine şi mai gânditor. Singurele săptămâni fericite erau cele petrecute la Florenţa, la mama sa.

În adolescenţă, Principele Moştenitor a urmat cursuri de sport şi a început pregătirea militară. La vârsta de 16 ani a devenit sublocotenent în armata română.

Regele Carol al II-lea, Principele Mihai şi Principele Nicolae, la zilele marinei în Constanţa, 1934.

După decesul Regelui Ferdinand din 1927 şi ca urmare a faptului că Principele Carol a renunţat la statutul de Principe Moştenitor, Principele Mihai a fost proclamat Rege. Fiind minor, s-a instituit o Regenţă, compusă din Principele Nicolae, Patriarhul Miron Cristea şi Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie, Gh. Buzdugan.

La 8 iunie 1930, Principele Carol a revenit în ţară şi a preluat tronul. Mihai I a primit titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. În urma abdicării tatălui său, la 6 septembrie 1940, a devenit Regele Mihai I.

În timpul războiului, Regele nu a fost de acord cu depăşirea liniei Nistrului. În ciuda refuzului Mareşalului Antonescu, la 23 august 1944 Regele a hotărât trecerea României alături de aliaţii săi tradiţionali.

Din 1944, Majestatea Sa Regele s-a opus instaurării autorităţii comuniste, dar, în cele din urmă, a fost obligat să abdice la 30 decembrie 1947.

Exilul Regelui Mihai şi al Reginei Ana a început odată cu revenirea de la nunta din Atena.

Carol al II-lea nu a fost prezent la cununia lui Mihai I din 10 iunie 1948 cu Ana de Burbon-Parma şi nici la botezul fiicelor. La împărţirea averii tatălui său, regele a recuperat doar un tablou ”care mă reprezenta pe mine la vânătoare”.

Regele Mihai şi Regina Ana au avut cinci fete: pe Margareta, Elena, Sofia, Irina şi Maria.

Familia Regală a locuit până la sfârşitul anului 1948 la vila Sparta, locuinţa Reginei-mame Elena. Din 1949, Regele Mihai şi Regina Ana s-au mutat la Lausanne şi apoi în Anglia, unde au locuit până în 1956.

A continuat să întreţină relaţii cu familiile domnitoare europene, dar un monarh în exil nu prezenta un mare interes, fiind tratat adesea ca o ”rudă săracă”. Regele nu a dorit să aibă legături cu tatăl său, deoarece ”românii nu ar fi acceptat să mă duc să îl îmbrăţişez pe cel pe care ei îl considerau responsabil, în parte, de nenorocirile lor.

Pentru a-şi câştiga existenţa, Regele şi Regina au construit o fermă de pui şi un mic atelier de tâmplărie.

Familia Regală s-a întors în Elveţia în 1956. Regele Mihai a semnat un contract cu compania aeriana "Lear Jeats and Co", la Geneva. Familia s-a mutat la Versoix, un mic oraş de pe malul lacului Léman, la câţiva kilometri de Geneva, unde a locuit peste 45 de ani.

În anul 1958, Regele a oprit colaborarea cu "Lear", iar un an mai târziu a înfiinţat o companie de electronică şi de mecanisme automate denumită METRAVEL, pe care a vândut-o cinci ani mai târziu.

În primii ani după Revoluţie, 1990-1996, Opoziţia a lansat sloganul ”Monarhia salvează România”, în speranţa atragerii electoratului care vedea în suveran garantul democraţiei. Foşti activişti comunişti au devenit brusc regalişti. Un singur lider politic, Corneliu Coposu, credea sincer în monarhia constituţională.

În decembrie 1990, regele a revenit în ţară fără aprobarea guvernului şi a fost blocat pe autostrada Bucureşti-Piteşti, în timp ce se îndrepta spre Curtea de Argeş, fiind întors pe aeroportul Otopeni şi izgonit din ţară.

În aprilie 1992, regele a primit aprobarea Bucureştiului de vizita România cu ocazia sărbătorilor de Paşti. A fost primit cu entuziasm de Opoziţie şi de o mare parte a populaţiei. Conform angajamentului asumat, nu a ţinut discursuri politice, mărginindu-se să facă urări de sănătate, bucurie şi prosperitate.

Pe 21 februarie 1997 a fost revocată hotărârea Consiliului de Miniştri din 22 mai 1948 prin care regele Mihai îşi pierdea cetăţenia română.

Din biroul său de la Versoix şi, începând cu 2001, din cel de la Bucureşti, Regele Mihai a militat pentru intrarea României în NATO şi în Uniunea Europeană.

Regele Mihai şi Regina Ana au locuit din 2004 la Aubonne, în Elveţia. De marile sărbători creştine şi, în funcţie de angajamentele lor publice, Majestăţile Lor au ales să fie alături de cei dragi fie la Castelul de la Săvârşin, fie la Palatul Elisabeta.