Ritual misterios! De ce Regina Elisabeta a II-a a fost inițiată în Cercul mistic al druizilor
La doar 20 de ani, Elisabeta a II-a a fost acceptată în Cercul Druizilor și investită ca preot al acestuia. A fost, probabil, cel mai surprinzător titlu dintre toate cele pe care le-a deținut.
Elisabeta II-a era încă prințesă când, pe 8 august 1946, a fost investită ca Ovate onorific, un fel de preot în Gorsedd al Bardilor din Țara Galilor sau Consiliul Druizilor, o societate de limbă galeză care reunește toți artiștii care au contribuit la această cultură din timpuri imemoriale. Numirea a avut loc exact la 20 de ani după ce părinții ei, regele George al VI-lea și Regina Elisabeta, au ocupat aceeași funcție.
Ceremonia, care a fost filmată, a avut loc la Eisteddfod, Festivalul Național al Țării Galilor, care reunește în fiecare an muzicieni, poeți și filosofi, fiind considerat cea mai numeroasă reuniune poetică și muzicală din Europa. Prințesa Elisabeta a fost inițiată în Cercul Mistic al Barzilor de către arhidruida (preotul suprem) Crwys Williams. Totul s-a întâmplat la Mountain Ash, în regiunea Glamorgan.
Elisabeta apărut îmbrăcată într-o tunică verde și a fost întâmpinată de o femeie îmbrăcată în alb, care a condus-o în centrul unui cerc larg de acoliți, unde se afla arhidruida înconjurată de alți membri importanți. Acolo a fost binecuvântată cu o sabie mare. Arhidruida i-a pronunțat numele în galeză: Elizabeth O Windsor. Apoi, în cadrul acestui ritual misterios, i s-a pus pe cap un fel de pălărie, care anunța apartenența ei la cercul mistic al druizilor. Cu toate acestea, admiterea era mai degrabă o chestiune culturală decât religioasă.
Prima Regină la Festivalul Național al Țării Galilor
Deși nu a devenit Prințesă de Wales, Elisabeta a II-a a avut întotdeauna o legătură puternică cu cultura galeză. De fapt, era foarte mândră de relația sa cu Eisteddfod. În 1960, a vizitat din nou Festivalul, devenind prima regină britanică care a făcut acest lucru. Cu acea ocazie, i-a luat cu ea pe cei doi copii mai mari, Prințul Charles, care avea 12 ani și care mai târziu avea să devină Prinț de Wales, și Prințesa Anne, care avea 10 ani. Ei au ajuns la Cardiff cu trenul regal și au vizitat Festivalul, unde Regina s-a străduit să vorbească în galeză, deși abia stăpânea limba.
În ciuda admirației sale pentru acest rit galez, Elisabeta a II-a și-a pierdut titlul onorific de Ovate în 2006, când a avut loc o schimbare în regulile de acceptare a membrilor. De atunci, pentru a aparține Cercului Druizilor, inițiații trebuie să cunoască perfect limba galeză, lucru care era imposibil pentru regină. Interesul ei pentru cultura galeză nu a scăzut însă, ba chiar s-a preocupat să-i transmită interesul pentru cultura galeză lui Charles. La recomandarea ei, el s-a înscris pentru un trimestru în 1969 la Universitatea din Aberystwyth pentru a învăța limba galeză. Puțin după aceea, a fost investit Prinț de Wales.
Tranziția către mister
În ciuda insistenței Elisabetei a II-a de a-și perfecționa limba galeză, Charles nu a reușit niciodată să o vorbească perfect. De fapt, în timpul vizitei sale la Festivalul Eisteddfod, s-au auzit câteva huiduieli când i s-a auzit pronunția. Cu toate acestea, după Încoronare, s-a recunoscut că Regele Charles al III-lea accepta interconectarea omului cu natura, una dintre principalele credințe druide.
„Suntem încrezători că va aduce propriul său caracter și perspicacitate în funcția pe care o ocupă acum”. Mulți susțin că monarhul și țara sunt indisolubil legate. „Fie ca noul nostru rege să guverneze o țară primitoare pentru toți, să recunoască faptul că avem o singură planetă pe care să construim un viitor și să ofere un spațiu sigur în care să prospere toate formele de viață. Trăiască regele! Fie ca zeii să fie de acord”.
După decesul Reginei Elisabeta a II-a la Balmoral, pe 8 septembrie 2022, reprezentanții Cercului Druizilor au dorit să-și exprime public condoleanțele, arătând respectul cuvenit unei monarhii care a apreciat atât de mult ritualurile lor. „Ea se află în tranziția către mister”, au proclamat preoții.
Druizii au fost un amestec de preoți, profeți și bardi din cultura celtică. Ei s-au răspândit în timpul Epocii Fierului în Marea Britanie, nordul Spaniei, Irlanda, Franța și Italia. Posidonius, scriitor grec care a vizitat Galia în secolul al II-lea î.Hr.; Iulius Cezar, care a vorbit despre ei în relatarea sa despre Războiul Galiei, și scriitorul roman Tacitus i-au menționat. Toți subliniază cunoștințele lor în matematică, astronomie și fizică.
FOTO: Getty Images, Profimedia
