Scandalurile din familia Regelui Mihai

Incidentul petrecut la Aubonne cu Nicholas Medforth-Mills nu este primul care a tulburat familia Majestăţii Sale. Iată prin ce alte provocări a fost nevoit să treacă Regele.

Viaţa lui Mihai I a fost o înşiruire de provocări, de la cele politice şi până la cele personale.

Încă de la naşterea sa, a fost subiectul unor titluri jenante în presă: s-a născut prematur ori Regina Elena era deja însărcinată la nunta din 10 martie 1921? Căci Regele Mihai al României s-a născut în 25 octombrie 1921 la Sinaia, iar părinţii săi,  Carol al II-lea şi Elena a Greciei, s-au cunoscut la Lausanne, în Elveţia, unde s-au logoditla 12 ianuarie 1921.

Palatul Cotroceni a anunţat că prinţul Mihai, cântărind 4 kg, s-a născut prematur. Evident că un prematur nu depăşeşte la naştere 2 kg, după unele studii chiar 1,5 kg. Despre naşterea lui Mihai care nu putea fi prematură, îi scria şi Pamfil Şeicaru în decembrie 1976 lui Ovidiu Vuia.

“Un copil de 4 kg. Un miracol biologic? Din investigatiile mele făcute în 1974 la Athena, unde am fost de trei ori, reiese că Elena a trecut Rubiconul ajutată de un colonel Manos care comanda regimentul de gardă călare al regelui Constantin. A fost o dezbatere în parlamentul Greciei cu privire la sinuciderea colonelului Manos după o audienţă la regele Constantin. Monitorul oficial cu dezbaterile camerei este ţinut în secret. Acum când nu se mai crede în restaurarea monarhiei s’ar putea ajunge la lectura dezbaterilor. La naşterea lui Mihai s’a simţit nevoia de a da o explicaţie miracolului biologic: un colectiv de medici, prof. universitari, au dat un comunicat. Efectul: lui Mihai i se spunea Mihai pripitul sau Mihai Viteză.” spune Pamfil Şeicaru în scrisoare.

Viaţa tumultuoasă a tatălui său

Carol al II-lea al României (n. 15 octombrie 1893 – d. 4 aprilie 1953) avea înclinaţii foarte mondene. Pe lângă înclinaţia sa spre socialismul extremist, Carol al II-lea iubea copiii, colecţiona timbre de la 7 ani, juca tenis, schia, îi plăcea să vâneze şi era atras de maşinile rapide, elegante, dar şi de aeroplane. La toate acestea se adaugă, în timp, slăbiciunea pentru femei.

Ella Filitti

Prima sa relaţie de iubire s-a consumat după revenirea în ţară, după studiile militare făcute în Germania. Carol al II-lea s-a îndrăgostit de Ella Filitti, despre care scrie în ale sale însemnări: “Sufletul meu îşi aparţine pe de-a-ntregul. «Păsărica», mi-au trecut tot felul de gânduri nebuneşti prin minte. Că dac-aş rupe-o cu familia, pentru că aş avea puterea să-i părăsesc, tu ai putea deveni cu adevărat regina mea. Tu eşti pasiunea întregii mele vieţi.” Ella era prietena sorei sale Elisabeta. Aflându-se despre idilă, a fost exilată.

La puţină vreme după intrarea României în Primul Război Mondial, prinţul se împrieteneşte cu Maria Martini, o elevă de liceu ce locuia în apropierea palatului Cotroceni. Dintr-o dragoste nevinovată, se naşte o fetiţă, care a fost plasată discret într-un orfelinat.

Carol al II-lea şi Zizi Lambrino

Apoi, în timpul primului război mondial, Carol al II-lea, în uniformă de ofiţer rus, a părăsit la 27 august/9 septembrie 1918 unitatea militară (aflată la Târgu Neamţ), al cărei comandant era, şi, patru zile mai târziu, a plecat la Odessa căsătorindu-se cu Ioana Maria Valentina Lambrino, cunoscută ca Zizi Lambrino (n. 3 octombrie 1898, Roman – d. 27 martie 1953, Neuilly), prima soţie a principelui Carol II al României. Descendentă a unei vechi familii aristocratice, Zizi era fiica generalului român Constantin Lambrino şi a Euphrosinei Alcaz.

Acest act a însemnat încălcarea Statutului Casei Regale, care prevedea căsătoria membrilor Casei Regale a României numai cu persoane din alte case regale. Regele Ferdinand a ezitat să aplice o pedeapsă fermă. A dispus însă la 9/22 septembrie ţinerea lui Carol timp de 75 de zile în stare de arest la mănăstirea Horaiţa (judeţul Neamţ).

Printr-o sentinţă controversată din 8 ianuarie 1919, tribunalul Ilfov a anulat căsătoria. Relaţia lor a continuat însă, iar la 8 august 1920 li s-a născut fiul, Mircea Grigore Lambrino.

Principele Carol a fost trimis de tatăl său, regele Ferdinand într-o călătorie în jurul lumii, pentru „a o uita” pe Zizi, timp în care i s-a aranjat căsătoria cu fiica cea mare a regelui Constantin I al Greciei, Elena. Însă, tot acum, Carol al II-lea ajunge din nou în braţele Mariei Martini. Când aceasta dă semne că ar fi din nou însărcinată, i se găseşte un soţ, un domn Leonescu, care fusese prins că falsifica cecuri şi ajunsese în puşcărie. Omului i se anulează pedeapsa, este numit şef de gară şi căsătorit în secret cu Maria.Tinerei i-au fost confiscate scrisorile şi jurnalul, iar ca dar de nuntă mirii au primit bani destui bani pentru un trai îndestulat. Copilul născut, un băiat pe nume Silviu, a fost înregistat în certificatul de naştere cu numele Leonescu.

Trimis într-o nouă călătorie, după ce în presă apare o scrisoare de dragoste pe care i-o adresase Carol al II-lea lui Zizi în care recunoştea paternitatea fiului său, Mircea, acesta o cunoaşte pe Elena a Greciei (alintată Sitta) în Elveţia. Se căsătoresc după un an la Catedrala Metropolitană din Atena, iar după o “săptămână de miere”, tinerii căsătoriţi se mută în România.

Carol al II-lea, Mircea I şi Regina Elena

Dar nici căsătoria cu Elena nu l-a potolit pe cel care a rămas în istorie drept "Regele Playboy". Căci după naşterea grea a lui Mihai I, medicii i-au recomandat tinerei mame repaus sexual doi ani şi i-au interzis a doua sarcină. Prinţesa Elena pleacă în Grecia, la familia sa, ca să se refacă, în timp ce Carol al II-lea rămâne în ţară, cu o suită de amante. Dintre ele o remarcă pe tânăra roşcată Elena Lupescu, o evreică divorţată, care, avusese relaţii sentimentale cu diverşi militari. Aşa începe una dintre cele mai comentate poveşti de dragoste de la curtea regală, căci "Duduia", cum era alintată de Rege, devine femeia întreţinută şi “regina neîncoronată”, femeia “versată în a face dragoste", care îi oferea ceea ce-i lipsea în căminul conjugal: îi gătea mâncăruri tradiţionale româneşti (regele era înnebunit după mămăligă); făcea glume fără perdea (pe care le învăţase de la foştii amanţi din armată); asculta muzică populară românească (preferata regelui), organiza jocuri de cărţi acasă şi plimbări rapide cu maşina prin oraş.

Se spune chiar că Regina Elena, ca să scape de asiduităţile conjugale ale lui Carol al II-lea, îl “împingea” discret în braţele pasionalei evreice roşcovane.

Carol al II-lea şi Elena Lupescu

Din păcate, Elena Lupescu n-a fost doar o simplă "ţiitoare", ci şi femeia care a stricat relaţiile între Carol al II-lea şi familia sa. Şi, pentru ea, el ar fi dorit să divorţeze şi să renunţe la fiul său, Mihai, dar şi la viitorul său ca monarh al României. Într-un final, obţine divorţul, dar Mihai rămâne lângă el.

Cert e că, atunci când Hitler a ordonat să cedeze Basarabia ruşilor, Carol al II-lea a fugit din ţară cu un tren format din nouă vagoane, însoţit de amantă şi câinii săi, fără să-i pese de soarta fiulului său şi a ţării. După căsătoria din 1947 care a avut loc în Brazilia, Carol al II-lea şi Elena Lupescu s-au mutat pentru un timp la Estoril, în Portugalia. Până la sfârşitul vieţii, în 3 aprilie 1953, când suferă un violent atac de cord, fostul rege a colecţionat timbre, a jucat poker, a frecventat cluburile, a scris o istorie a Europei începând cu Primul Război Mondial intitulând-o “Orbita lui Satan”. La o săptămână de la moartea sa, Zizi Lambrino a decedat în Franţa. Elena Lupescu a trăit 24 de ani din averea moştenită, după procesul greu de partaj declanşat de către Mircea, fiul lui Zizi.

Interesant e că se ştie de încă o relaţie a lui Carol al II-lea cu frumoasa Mirella Marcovici, soldată cu naşterea unui băiat, botezat Mirel, născut la 12 februarie 1953. Mai puţin clară este paternitatea unei fiice a Mirellei Marcovici, Ecaterina “Lana” Marconi, născută la 8 septembrie 1917, în Bucureşti. Lana Marconi a devenit o actriţă importantă în Franţa, în anii ’50.

O căsătorie controversată

Având un sprijin real mai mult în mama sa, Regina Elena, Mihai I a fost vitregit de dragostea părintească a tatălui. Asta şi pentru că Elena Lupescu a avut grijă să strice aceste relaţii fireşti.

Aşa se face că, la plecarea sa din ţară, după abdicarea forţată, tânărul monarh Mihai I s-a lovit din nou de probleme familiale. Carol al II-lea nu a fost prezent la cununia lui, din 10 iunie 1948, cu Ana de Burbon-Parma şi nici ulterior la botezul fiicelor. Exilul Regelui Mihai şi al Reginei Ana a început odată cu revenirea de la nunta din Atena. La împărţirea averii tatălui său, regele a recuperat doar un tablou ”care mă reprezenta pe mine la vânătoare”.

Totodată, însăşi mariajul cu Ana de Bourbon a întâmpinat greutăţi. Mihai şi Ana au întâmpinat opoziţia Papei, care nu vroia să accepte uniunea unei prinţese catolice cu un ortodox. Suveranul Pontif a condiţionat binecuvântarea de angajamentul Regelui Mihai de a-şi boteza copiii în religia catolică, şi nu în cea ortodoxă, lucru refuzat de Mihai.

Regina Elena, mama regelui Mihai, şi Prinţesa Margaret a Danemarcei au solicitat o audienţă la Suveranul Pontif, în urma căreia au sărit „scântei“. „Mama şi soacra mea, Regina Elena, au mers amândouă să ceară acordul Papei Pius al XII-lea. Şi mama a mers atât de departe încât a dat cu pumnul în masă! (…) Mama era furioasă pentru că Papa a spus «Nu-mi pot da binecuvântarea»“, a povestit Regina Ana într-un interviu acordat emisiunii ,,Profesioniştii“ de la TVR 1, în 2008.

În 1948, anul căsătoriei, Regele Mihai abdicase şi se afla în exil, iar nici o ţară nu a dorit să se implice în organizarea nunţii din cauza refuzului Papei de a le da binecuvântarea. Cel care s-a oferit să organizeze nunta a fost regele Paul şi regina Frederika ai Greciei.

Nici măcar rudele Anei de Bourbon nu au putut participa la nuntă, iar mireasa a fost condusă la altar de unchiul său luteran, Prinţul Erick al Danemarcei.

La nuntă au fost prezenţi, printre alţii, regina-mamă Elena a României, Irina ducesa de Aosta, Katherine principesă a Greciei, Regina Alexandra a Iugoslaviei, Amedeo duce de Aosta şi rude din partea familiilor de Hanovra şi Hesse. Tatăl regelui Mihai, Carol, şi surorile acestuia, Maria, fostă regină-mamă a Iugoslaviei, Elisabeta, fostă regină a Greciei, şi Ileana, arhiducesă de Habsburg-Toscana au fost înştiinţaţi de eveniment însă nu şi invitaţi.

Regina Ana nu l-a cunoscut niciodată pe socrul său, regele Carol al II-lea, şi nici nu a dorit să-l întâlnească vreodată. Dar, la scurt timp după nuntă, Carol i-a trimis o scrisoare nurorii sale, în care o sfătuia să fie o soţie bună pentru Regele Mihai.

„În scrisoarea mea, în esenţă, i-am răspuns aşa: «Sper să fiu o soţie la fel de bună pe cât de bun soţ aţi fost pentru soacra mea». Cred că era foarte ironic. Dar m-am consultat şi cu Regele. I-am citit scrisoarea şi l-am întrebat «pot să i-o trimit tatălui tău?» Şi el mi-a răspuns «dă-i drumul»“, a mai povestit Regina Ana în unul dintre puţinele sale interviuri.

Supărări din partea fetelor

Din fericire, Regele Mihai şi Regina Ana au avut unul dintre cele mai longevive şi mai fericite mariaje regale. Cei doi au avut cinci fiice: pe Margareta, Elena, Irina, Sofia şi Maria. Toate frumoase, inteligente şi cuminţi. Totuşi, mai târziu, fetele le-au dat bătăi de cap.

Principesa Sofia

Pe cand avea 31 de ani, cea de-a patra fata a Regelui, Principesa Sofia, s-a căsătorit cu un francez, Alain Biarneix, care îşi inventase un titlu nobiliar şi un supranume, Michel de Laufenburg. Regele Mihai nu a fost de acord cu căsătoria şi a decăzut-o din drepturi. Printre altele, Principesa şi-a pierdut atunci dreptul de succesiune la tron şi titlul de Prinţesă de România. Între timp, însă, a divorţat. Abia în 2007, Regele Mihai a revenit asupra deciziei, Principesa Sofia fiind inclusă pe poziţia a opta a liniei de succesiune la tronul României.

Principesa Maria

Şi

(49 de ani), fiica cea mică a Regelui, l-a mâhnit pe Rege. În 1995, ea s-a căsătorit la New York cu Casimir Mystkowski, un polonez romano-catolic, în felul acesta pierzându-şi locul pe linia de succesiune la tronul britanic. Au divorţat în decembrie 2003.

Mai târziu, în 2011, la aniversarea tatălui său, a stârnit din nou controverse, după ce jurnaliştii au observat un tatuaj pe piciorul său.

Principesa Irina

De departe, cel mai răsunător scandal a fost cel în care a fost implicată

. Stabilită de peste 30 de ani în Statele Unite, fiica mijlocie a pătat obrazul părinţilor săi prin acţiunile întreprinse cu soţul său, John Walker. Amândoi au fost arestaţi în 2013, după ce autorităţile au descoperit că au organizat cel puţin 10 lupte de cocoşi într-o magazie aflată pe o proprietate a lor din Oregon. Anchetatorii au declarat că spectatorii plăteau fiecare câte 20 de dolari ca să vadă lupta de cocoşi, care aveau legate cuţite de picioare. În general, la fiecare luptă erau peste 100 de spectatori şi cuplul făcea bani şi din vânzarea de alcool la astfel de evenimente. Cei doi şi-au recunoscut vina, au fost judecaţi şi, în 2014 au primit verdictul: 3 ani sub supravegherea unui judecător federal şi au plătit despăgubiri de 200.000 de dolari statului american. Judecătorii i-au permis totuşi fiicei Regelui ca, în perioada controlului judiciar, să poată călători în străinătate după ce avocaţii ei au explicat că tatăl său are probleme de sănătate, iar prinţesa ar dori să-l viziteze mai des. Ulterior, Casa Regală i-a retras titlul şi toate beneficiile ce decurgeau din asta.

Principesa Maria şi Gordon Brown

Şi trecutul Principesei Margareta ascunde un moment mai puţin cunoscut. Fiica cea mare a Regelui Mihai, succesoarea la conducerea Casei Regale a României, a avut în tinereţe o relaţie cu Gordon Brown, fost prim-ministru al Marii Britanii. S-a întâmplat în timp ce era studentă la Universitatea din Edinburgh. „A fost o poveste de iubire puternică. N-am încetat niciodată să-l iubesc, însă într-o zi nu mi s-a mai părut potrivită, era politică, politică, politică, iar eu aveam nevoie de grijă“, declara Principesa Margareta.

Scandalul cu Paul Lambrino

Paul-Philippe de Hohenzollern, cunoscut şi ca Paul Lambrino sau Prinţul Paul al României, este fiul lui Mircea Grigore Carol Lambrino, deci nepotul lui Carol al II-lea al României şi al lui Zizi Lambrino - căsătorie anulată de regele Ferdinand.

La rândul lui, Mircea Grigore a avut trei soţii: Helene Nagavitzine (1944–1950), mama lui Paul Lambrino, Jeanne Williams (1960–1977), care l-a născut pe Ion Nicholas George Alexandru (n. 1961) şi Antonia Colville (1984–2006), cu care a trăit la Londra până la moartea lui Mircea, în 2006.

În 1955, Carol Mircea a înaintat Tribunalului din Lisabona o cerere în care solicita să fie recunoscut ca fiu legitim al Regelui Carol al II-lea. Ulterior, Tribunalul din Lisabona a stabilit că Prinţul Carol Mircea este fiul legitim al lui Carol al II-lea - ceea ce i-a dat curajul lui Paul să susţină că el este adevăratul succesor la tronul României, deşi mariajul lui Carol al II-lea cu Zizi Lambrino, care a dus la naşterea tatălui său, a fost anulat de către Tribunalul Ilfov în ianuarie 1919. Această hotărâre a fost contestată în tribunalele internaţionale, din Portugalia şi Franţa, acolo unde Paul al României a câştigat recunoaşterea faptului că tatăl său este fiul legitim al lui Carol al II-lea.

Pe 13 octombrie 1995, Tribunalul Teleorman a admis cererea de recunoaştere a sentinţei portugheze, fapt ce a permis reprezentanţilor lui Lambrino să ceară anularea acestui nume şi înlocuirea sa cu titulatura Hohenzollern de România. Ulterior, pe 1 aprilie 1999, Lambrino, fiul lui Carol al II-lea şi al Ioanei Valentina de Lambrino (cunoscută sub numele de Zizi Lambrino), a fost recunoscut ca succesor al familiei regale române de către Curtea de Apel Bucureşti.

La 14 februarie 2012, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a recunoscut lui Carol Mircea, calitatea de fiu legitim al regelui Carol al II-lea, iar Paul a fost recunoscut, astfel, drept moştenitor al lui Carol al II-lea.

Conform normelor dinastice internaţional acceptate, calitatea de membru al unei Case Regale nu este dată de simpla înrudire biologică între membrii familiei, ci presupune recunoaşterea explicită a apartenenţei, de către Şeful acelei Casei Regale. Cum nici Regele Carol al II-lea, nici actualul Şef al Casei Regale a României, Regele Mihai I, nu au acordat vreodată calitatea de membru lui Paul Lambrino sau tatălui său - un copil rezultat dintr-o căsătorie anulată - folosirea numelui „de România” de către acesta este forţată.

"În statutul familiei domnitoare este stipulat în mod clar faptul că nici un membru al Familiei Regale nu are dreptul de a se căsători fără permisiunea Regelui. La acea vreme, bunicul meu, Regele Ferdinand, era şeful familiei. El nu şi-a dat consimţământul pentru căsătoria dintre tatăl meu şi Zizi Lambrino. Conform legilor române, această căsătorie era, deci, nulă şi neavenită. Anularea căsătoriei a fost făcută «sub presiune politică»… Ca să fiu sincer, în ce mă priveşte, nu cred deloc că lucrurile au stat aşa. Adevărul este că tatăl meu se plictisise de-acum de Zizi Lambrino şi că nu ţinea la copil. Zizi Lambrino a trăit după aceea la Paris, cred, unde statul român îi plătea o pensie. A murit în 1953. După moartea tatălui meu, ei au solicitat printr-un tribunal francez dreptul a purta numele nostru, drept care le-a fost recunoscut. Or, nici un tribunal străin nu poate să îşi aroge astfel de prerogative, care aparţin în exclusivitate Ministerului Regal. Membrii familiei Lambrino nu s-au oprit aici, adăugându-şi la numele lor titlul de principi ai României, ceea ce este culmea. Nu «devii» prinţ sau prinţesă a României, te «naşti» sau nu aşa. Aşa ceva nu se poate face oricum. Susţin în continuare că persoana care astăzi se prezintă sub numele prinţul Paul de Hohenzollern-România nu este decât… domnul Lambrino", a povestit Regele Mihai în cadrul unui interviu.

Excluderea nepotului Nicolae

O altă mare supărare pentru Regele Mihai a fost refuzul nepotului său, Nicolae (fiul Principesei Elena), de a recunoaşte paternitatea fetiţei sale, venită pe lume în urma relaţiei lui cu una din colaboratoarele sale din România, Nicoleta Cîrjan.

Nicoleta Cîrjan şi Nicholas Medforth-Mills

Aşa se face că cel care urma să preia frâiele regalităţii în România, după ce a figurat ca al treilea în ordinea succesiunii la tron, după Principesa Margareta şi Principesa Elena. Regele Mihai a semnat la 1 august 2015 un document prin care i-a retras titlul de "Principe al României" şi calificativul de "Alteţă Regală". Majestatea Sa nu şi-a motivat decizia, menţionând doar că "Familia Regală şi societatea românească vor avea nevoie de o cârmuire sub semnul modestiei, bine cumpănită, cu principii morale, respect şi mereu cu gândul la ceilalţi".

"Păstrând aceeaşi afecţiune nepotului său, Regele Mihai nădăjduieşte că Nicolae va găsi, în anii viitori, un fel potrivit de a-şi servi idealurile şi de a folosi calităţile cu care Dumnezeu l-a înzestrat."

După această decizie, pe care Nicolae, pe numele său din buletin Nicholas Medforth-Mills, a acceptat-o fără a cere explicaţii, tânărul a încercat să rezolve problema paternităţii copilului, chemând-o pe mamă la un test ADN. Aceasta, însă, a refuzat testul.

Zilele acestea, când Familia Regală trece din nou prin clipe sensibile, starea de sănătate a Regelui fiind tot mai precară, Nicolae a încercat să-şi viziteze bunicul, lovindu-se însă de opoziţia întregii familii. Chipurile, Regele Mihai nu şi-ar dori să-l vadă.

Menţionăm că, în ciuda scandalului provocat în 2015, lui Nicolae i s-a permis să participe la funeraliile Reginei Ana de anul trecut.