Tragica poveste de dragoste a lui Désirée, una dintre cele patru prințese marginalizate în favoarea Regelui Carl Gustaf al Suediei
Soarta ei crudă ca una dintre prințesele de la Haga s-a adăugat unei tragedii premature de dragoste. Din fericire, a existat un final fericit pentru prințesa Désirée a Suediei, sora mai mare a regelui Carl Gustaf.
Familia Regală suedeză a luat recent rămas bun de la Prințesa Désirée a Suediei, baroneasă Silfverschiöld și sora mai mare a Regelui Carl Gustaf. Decedată „în pace, acasă, înconjurată de familie”, la vârsta de 87 de ani, ea a fost una dintre celebrele „prințese de la Haga”, denumire care le-a unit în nefericire pe surorile mai mari ale regelui. Alergică la presă și îndepărtată de treburile Palatului, viața ei a fost marcată de familie, dar și de pierderea neașteptată a primei sale iubiri. O poveste puțin cunoscută, care a ocupat doar o linie în necrologurile sale.
Margaretha, Birgitta, Dèsirée și Christina erau surorile mai mari ale actualului monarh suedez. Marginalizate din cauza legii salice care a fost în vigoare până în 1980, Carlos Gustavo a devenit automat moștenitorul coroanei înaintea lor. Désirée a urmat cursurile de profesor de grădiniță și atunci l-a cunoscut pe cel care i-a furat inima. Dar acea poveste avea să se termine tragic.
Când tânăra prințesă Dèsirée avea 17 ani, l-a cunoscut pe contele Greger Lewenhaupt. Acesta era fratele mai mare al unui bun prieten al viitorului Rege Carl Gustaf, Carl Adam „Noppe” Lewenhaupt. Cei doi au legat o mare prietenie care s-a transformat în relație amoroasă și, ulterior, în logodnă. Nunta lor a fost stabilită pentru sfârșitul anului 1960, dar înainte ca ei să poată spune „da”, aristocratul a murit în urma unui atac de cord în timp ce schia. Ea avea atunci doar 22 de ani. Pierderea lui a cufundat-o pe prințesa suedeză într-o tristețe pe care părinții ei au vrut să o aline, trimițând-o împreună cu sora ei, Prințesa Birgitta, într-o călătorie în Statele Unite.
„Prințesele suedeze așteaptă cu nerăbdare ocazia de a scăpa de convențiile și formalitățile rigide care le înconjoară în propria țară”, publica „Virginia Chronicle” pe 27 octombrie 1960, înaintea vizitei regale. „Prințesa Birgitta este veselă și informală și este considerată cea mai frumoasă dintre cele patru prințese suedeze. Prințesa Désirée este mai serioasă și mai timidă. Cele două au fost prietene nedespărțite”, se adăuga despre ele. Ziarul nu a uitat să menționeze că pețitorii europeni erau foarte interesați să găsească un pretendent pentru Désirée, care era încă în doliu.
Regele Baudouin al Belgiei a condus mult timp o listă pe care apărea chiar și șahul Persiei. „Prințul moștenitor Harald al Norvegiei este eligibil, dar, potrivit informațiilor, în acest moment nu este interesat să se căsătorească”, se putea citi în știre. În plus, se sublinia faptul că Simeon al Bulgariei „a fost descris ca un însoțitor constant al lui Désirée, care a vizitat Familia Regală în mai multe rânduri”. Prințesei Birgitta i se atribuia o presupusă idilă cu „un atractiv star suedez de hochei pe gheață” numit Sven Johansson.
Prințesa Désirée a Suediei și controversata ei nuntă
În cele din urmă, niciunul dintre acești pretendenți regali nu a fost ales de serioasa și timida Désirée. În 1964, după o scurtă perioadă de logodnă, prințesa s-a căsătorit cu baronul Niclas Silfverschiöld, proprietarul castelului Koberg. Acolo a trăit toată viața într-un mod practic anonim. Puținele lucruri care s-au aflat despre acei ani datează din perioada în care era proaspăt logodită. Se pare că bunicul ei a întrebat-o pe viitoarea mireasă ce fel de bijuterii dorește drept cadou de nuntă. „Nu vreau bijuterii. Vreau un tractor. Niclas are nevoie de el pentru fermă”, a fost răspunsul surprinzător și sincer al lui Désirée. Nunta a avut loc în Capela Regală din Stockholm, iar prințesa a purtat aceeași rochie pe care sora ei mai mare, Birgitta, o purtase la nunta ei cu trei ani înainte. Ea a purtat, totuși, o tiară cu diamante în timpul ceremoniei și a avut un buchet de orhidee și crini din Västergötland.
Prin căsătoria cu un plebeu, Désirée și-a pierdut titlul de prințesă regală, dar a putut continua să se numească prințesă, pe lângă baroneasă consort. „Acum mă văd doar ca mamă și soție și nu acord prea multă importanță statutului meu de prințesă. În principiu, cred că este o greșeală să te bazezi pe origini și rudenie”, a declarat ea într-un interviu foarte rar acordat ziarului „Svensk Damtidning”, în 2008.
Désirée de Suedia a rămas văduvă în 2017, când Niclas Silfverschiöld a decedat. Sora ei, Birgitta, a murit în 2024 în Mallorca, insula pe care locuia din anii '90. Ultima dată când cele patru surori au fost văzute împreună a fost în vara acelui an.
Alergia la faimă a Prințesei Désirée
Désirée și Niclas au avut trei copii: pe Carl, Christina-Louise și Hélène și s-a stabilit în castelul de la periferia orașului Trollhättan, unde prințesa a dus o viață familială liniștită. Fosta reședință a lui Désirée există din secolul al XV-lea, dar aspectul său actual a fost dobândit la sfârșitul secolului al XIX-lea. Rar participa la agenda oficială a casei regale suedeze, dar rămânea aproape de rege și de restul familiei și participa la sărbători și reuniuni de familie. Una dintre ultimele a fost cu ocazia împlinirii a 40 de ani de către Victoria a Suediei.
În copilărie, a știut ce înseamnă să fii în centrul atenției, deoarece activitățile prințeselor erau urmărite cu mare interes de publicul suedez. Odată ajunsă la maturitate, nu a dorit niciodată să caute faima, ci să se bucure de „o viață la castel, cu vânătoare, familie și nepoți”, după cum se putea citi în interviul său acordat „Svensk Damtidning”. Acolo se spunea: „Nu este ca Prințesa Christina, care are o viață mai extrovertită. Dar nu mi se pare că este timidă în ocaziile în care am fost în contact cu ea”.
Dintre cei 5 frați câți erau odată mai trăiesc Regele Carl Gustaf, în vârstă de 79 de ani, Prințesa Margaretha, care la 91 de ani locuiește în Oxfordshire, Anglia, și Prințesa Christina, în vârstă de 82 de ani, care s-a retras din îndatoririle regale și locuiește în Stockholm.
FOTO: Getty Images; Arhivele Bibliotecii Bernadotte, Historisk Bildbyra, Patrik Osterberg, Stella Pictures, Jonas Borg, Kungl Hovstaterna, Charles Hammarsten, TT/Casa Regală suedeză
