Umilită de infidelitățile soțului, „Afrodita asiatică” a renunțat la Coroană și copil pentru bărbatul care i-a fost alături timp de 64 de ani
Forțată să intre într-un mariaj care i-a adus numai nefericire, cea mai frumoasă prințesă din Orient a renunțat la privilegiile regale pentru... iubire.
Destin impus de alții
Avea doar 17 ani când destinul i-a fost hotărât de alții. În 1939, tânăra prințesă egipteană Fawzia Fuad a aflat că urma să se căsătorească cu viitorul Șah al Iranului. Nu era o alegere bazată pe iubire și nici măcar pe dorințele ei. Era o alianță politică, menită să întărească relațiile dintre două dintre cele mai puternice monarhii din Orientul Mijlociu.
Născută la Cairo, pe 5 noiembrie 1921, Fawzia era fiica Regelui Fuad I al Egiptului și a Reginei Nazli. A crescut în palate luxoase, înconjurată de servitori și protejată de rigorile vieții de la Curte. Iar frumusețea ei era legendară: avea ochi albaștri, păr închis la culoare și trăsături delicate. Presa vremii o compara adesea cu marile vedete de la Hollywood, precum Elizabeth Taylor, iar mulți au numit-o „Afrodita asiatică”.
Însă frumusețea ei a devenit și moneda unei înțelegeri politice.
Nuntă regală fastuoasă
La doar 17 ani, Fawzia s-a căsătorit cu Prințul moștenitor al Iranului, Mohammad Reza Pahlavi, în vârstă de 19 ani (foto sus). Niciunul dintre cei doi nu a avut cu adevărat libertatea de a spune „nu”.
Nunta, organizată la Cairo, a fost un spectacol grandios. Bijuterii impresionante, rochii luxoase și fotografii care au făcut înconjurul lumii. În spatele zâmbetului perfect se ascundea însă o nesiguranța unei adolescente care își părăsea familia și țara pentru o viață complet necunoscută.
Teheranul era departe de lumea pe care o cunoștea. Limba, obiceiurile și clima erau diferite, iar Fawzia nu vorbea persana. Curtea imperială se aștepta ca noua prințesă să se adapteze rapid, să reprezinte stabilitatea monarhiei și, mai ales, să ofere un moștenitor de sex masculin.
În 1940, a venit pe lume primul ei copil, prințesa Shahnaz. Bucuria maternității a fost însă umbrită de dezamăgirea celor care își doreau un băiat. Presiunea asupra tinerei prințese a devenit tot mai apăsătoare.
Un an mai târziu, în contextul celui de-Al Doilea Război Mondial, tatăl soțului său a fost obligat să abdice. Mohammad Reza Pahlavi a devenit Șah al Iranului la doar 21 de ani, iar Fawzia, la numai 19 ani, a devenit Regină. A primit o coroană. Dar nu și fericirea.
Disperarea unei regine nefericite
În spatele aparițiilor elegante și al fotografiilor oficiale se afla o femeie nefericită, departe de casă și de oamenii pe care îi iubea. Relația cu soțul ei s-a deteriorat treptat, din cauza infidelităților lui repetate, iar fiecare vizită în Egipt devenea pentru Fawzia o gură de aer. În 1945 s-a întors definitiv în țara natală și a refuzat să mai revină în Iran. Trei ani mai târziu, divorțul a fost oficializat. Avea doar 26 de ani.
Într-o perioadă în care reginele nu își părăseau niciodată soții, iar femeile din familiile regale erau educate să accepte sacrificiul în tăcere, Fawzia a ales un alt drum. Și-a ales propria viață. Propria fericire.
Marea iubire a vieții ei
La un an după divorț, a surprins din nou. S-a căsătorit cu diplomatul egiptean Ismail Chirine. Nu era rege și nici moștenitorul vreunui tron, era pur și simplu bărbatul alături de care își dorea să trăiască. A fost decizia care i-a schimbat destinul.
Mai multe pentru tine...
Cei doi au rămas împreună timp de 64 de ani, construind o căsnicie discretă și stabilă, departe de intrigile politice și de presiunea vieții regale. Au ales o existență liniștită, alături de familie, fără să încerce vreodată să revină în centrul atenției.
Împreună pe veci
Fawzia s-a stins din viață în 2013, la vârsta de 91 de ani, la doar câteva săptămâni după moartea soțului ei, Ismail Chirine. Trăise două războaie mondiale, căderea unor imperii și transformările majore din Orientul Mijlociu.
Astăzi, mulți își amintesc de frumusețea ei ieșită din comun. Dar poate că adevărata ei moștenire nu este chipul care i-a adus supranumele de „Venus asiatică”, ci curajul de a renunța la Coroană și la privilegii pentru a-și construi o viață după propriile reguli.
foto - Profimedia
