Tradiţia sărbătorilor la curţile regale. Cum arăta Crăciunul în Familia Regală română FOTO

24 decembrie, 2018
1 57 31 617x990 jpg jpeg

De la bradul împodobit şi până la petrecerea revelionului, aceste tradiţii au intrat treptat în ritualul caselor regale. Iată istoria lor şi cum erau sărbătorite în România de dinastia Hohenzollern, de acum 152 de ani şi până astăzi.

Bradul împodobit de Crăciun pare a fi o tradiţie adusă în Germania, în secolul al XVII-lea. Există mărturii că obiceiul bradului împodobit întâi cu mere, conuri sau nuci, ar fi existat, încă din secolele al XV-lea şi al XVI-lea, mai ales în ţările scandinave, când apare cutuma creştinilor devotaţi de a aduce în casele lor brazi împodobiţi.

Cu toate acestea, unele cercetări atestă folosirea crengilor de brad, precum şi a coroanelor şi ghirlandelor din frunze veşnic verzi, pentru a simboliza viaţa eternă, în tradiţia egiptenilor antici, a chinezilor şi a evreilor. Enciclopedia britanică afirmă că rugile îndreptate către copac au fost practici păgâne pe teritoriul european pre-creştin şi că ele s-au transmis, după convertirea la creştinism, în obiceiul scandinav de decorarea a casei şi al hambarului cu frunze de brad, pentru a speria şi îndepărta răul. Din Scandinavia, obiceiul ar fi trecut în Germania secolului al XVII-lea.

image

Tradiţia nu a cuprins, însă, întreaga societate germană decât în secolul al XVIII-lea. Atunci, bradul începe să fie iluminat cu lumânări aprinse, iar prezenţa lui în casele oamenilor devine un fapt obişnuit.

Bradul de Crăciun ajunge la Curtea Regală a Marii Britanii prin bunicul Reginei Maria, Principele Consort Albert, la mijlocul secolului al XVIII-lea. Apoi, după ce Anglia şi Franţa adoptă obiceiul pomului împodobit de Crăciun, el devine iute definitiv împământenit pe tot continentul. Principele Consort Albert, considerat astăzi drept întemeietor al Marii Britanii moderne, a fost stră-străbunicul Regelui Mihai.

Revelionul, adică masa de la miezul nopţii, la trecerea dintre ani, are origine catolică. El s-a transformat, în Europa, în sărbătoare profană, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Era epoca în care Carol I venea Domn al Principatelor Române Unite. Cuvântul este francez, înseamnă „trezire“ şi defineşte obiceiul de a veni acasă, după slujba religioasă de la miezul nopţii, pentru a încheia postul cu o masă dătătoare de energie. Masa de la miezul nopţii adună, tradiţional, părinţii, copiii şi bunicii, fiind un ritual de ospitalitate intim, găzduit de căminul familial. Tradiţia era ca revelionul să fie o petrecere mai lungă, peste timpul obişnuit acordat unei cine. În unele ţări, revelion se numeşte şi masa din Ajunul de Crăciun, care poate avea loc tot la miezul nopţii.

Pomul de Crăciun şi revelionul au fost adoptate, ca tradiţii, de România şi de ţările europene, în ultimul secol şi jumătate, exact timpul de când există Familia Regală română.

În decembrie 1866, tânărul Principe Suveran Carol găzduia, în modestul său Palat Domnesc de pe Calea Victoriei, primul Crăciun în România. Atmosfera de Crăciun din casa Regelui Carol I şi a Reginei Elisabeta, serioşi şi austeri, preocupaţi până la amănunt de mersul românesc, precauţi şi solitari, conduşi de simţul datoriei, va fi fost complet diferită de cea din familiile succesorilor lor. Ei, părinţii unei copile dispărute la vârsta de patru ani, au rămas până la capătul vieţii cu simţământul de neşters că sunt tatăl şi mama unui popor întreg.

image

Regele Ferdinand şi Regina Maria au avut o casă plină de copii. Căsătoriţi de foarte tineri (la 27 şi, respectiv, la 17 ani) ei au adunat în jurul bradului de Crăciun viaţă, veselie, daruri şi căldură familială. Întreaga lor domnie a fost una a continuităţii dinastice şi a tradiţiei. În ciuda cumplitelor greutăţi ale Primului Război Mondial şi ale perioadei de lipsuri ce a urmat conflagraţiei, România a trăit o epocă de împliniri, în care au fost culese roadele timpurilor minuţioase şi vizionare ale lui Carol şi Elisabeta. Crăciunul, în vremea lui Ferdinand I şi a Mariei, se aşeza pe o tradiţie împământenită de cinci decenii de dinastie şi statalitate modernă.

Regele Carol al II-lea, în ciuda imprevizibilul său comportament public, a petrecut Crăciunurile, la Palatul Regal şi la Sinaia, în tristeţe şi neîmplinire. Deşi avea alături pe fiul său şi era înconjurat de o serie remarcabilă de intelectuali interbelici, Regele a domnit într-un deceniu straniu, crud şi neiertător. Crăciunul nu putea, aşadar, arăta altfel decât restul anului pe care îl „încorona“. Solitar şi respins de mulţi (chiar de membrii propriei familii), regele a continuat tradiţia Crăciunului cu aceeaşi pricepere cu a înaintaşilor lui. Primul rege născut pe pământ românesc, în confesiunea ortodoxă, Carol al II-lea era un excepţional cunoscător al tradiţiilor noastre populare şi un perfect vobitor al limbii literare române. De asemenea, Curtea Regală din vremea sa era organizată cu pedanterie, cu grija detaliului, cu infinit orgoliu şi cu pricepere. Există dovezi certe că regele avea vaste cunoştinţe în domeniile militar, ştiinţific, artistic şi de bună guvernare, iar ele depăşeau adesea pe cele ale specialiştilor din domeniile respective.

image

Regele Mihai a domnit în anii 1940 peste o ţară lovită, care se uita înspre rege şi înspre buna lui mamă ca înspre garanţii continuităţii şi libertăţii ei. Crăciunurile regale, organizate cu grijă şi graţie de Regina Elena, erau intime, calde, iubitoare, iar sutele de angajaţi care luau parte la ele se simţeau, în Sala Tronului, ca într-o catedrală. Oamenii se raportau la Suveran cu afecţiune şi încredere, afară de respect sau admiraţie.

La 24 decembrie 1947, Palatul Regal din centrul Capitalei urma să găzduiască ultima ceremonie de pom de Crăciun regal, dedicată angajaţilor Caselor Militară şi Civilă ale Regelui, pentru o perioadă de cincizeci şi patru de ani. Atunci, Regele Mihai, care abia împlinise 26 de ani, stătea alături de Regina Elena, în Sala Tronului, aproape de înaltul brad adus din Carpaţi, mândru împodobit de valeţii şi majordomii Casei. În jurul lor erau, pe o parte, mese pline cu daruri purtând numele fiecărui angajat, iar pe de altă parte, câteva sute de persoane, reprezentând salariaţii Casei şi familiile lor: soţii, soţi, copii şi nepoţi. De la Mareşalul Curţii, cel mai înalt demnitar regal, până la cameriste, şoferi, grădinari, mecanici şi valeţi, toată lumea şedea în familie, bucurându-se de taina Crăciunului, de afecţiunea, comuniunea şi înţelegerea dintre oameni pe care sărbătoarea le aducea.

image

Îmbrăcaţi cu tot ce aveau acasă mai frumos, oamenii se simţeau mândri că servesc Coroana. Ei păstrau cu sfinţenie cartea ilustrată semnată de Suveran, iar sărbătoarea lor de acasă, cu familia, prietenii şi vecinii era oarecum definită de cele câteva clipe petrecute, mai devreme în zi, la Palat. Despre acele clipe, despre darul regal primit de fiecare, se vorbea toată vacanţa de iarnă. De altfel, Regina Elena avea grijă, precum toate predecesoarele ei, să cumpere fiecăruia ceea ce îşi dorea, sau avea mai mult nevoie. Încă din timpul anului, se alcătuiau cu grijă liste, iar uneori oamenii erau discret întrebaţi, prin intermediul unor mijlocitori, despre ce au mai mult nevoie acasă, ce şi-ar dori, ce le lipseşte din sufragerie sau din bucătărie, din dulapul de haine sau din bibliotecă. Angajaţii Casei Majestăţii Sale, precum toţi angajaţii Domeniului Coroanei, beneficiau de servicii medicale, de şcoală pentru copii, de sume de bani pentru concedii şi Anul Nou, de haine şi încălţăminte oferite anual de Casa Majestăţii Sale, iar uneori chiar de lăcaşuri de cult unde să se poată ruga în pace.

În exil, Regele Mihai şi Regina Ana au petrecut Crăciunuri simple, ca orice alt cuplu din lume care avea de pus pe masa de Ajun nouă-zece farfurii, pentru copii, părinţi şi bunici. Cadourile erau modeste, alese fiecare cu un înţeles anume şi cu spirit de economie. Copiii au avut parte de Crăciunuri pline de dragoste, ocrotitoare, petrecute în simplitate, aşa cum probabil nu ar fi avut dacă se năşteau într-un Regat al României anilor 1950. Situaţia Majestăţilor Lor a făcut ca principesele să trăiască toată copilăria şi adolescenţa în case de ţară sau de mici oraşe, cu grădină ori înconjurate de o fermă. Crăciunul exilului era legat de aer curat, de zăpadă, de dealurile ce le puteai zări pe fereastră, de pădure, de cuibarul cu ouă calde, de tăiatul lemnelor pentru foc, de sobă şi fotoliile cu perne moi, de afecţiunea bunicelor, care veneau să stea alături de copii şi nepoate.

La Săvârşin, Crăciunul zilelor noastre a fost de la început unul preţios, prin valoarea lui istorică şi sentimentală. Primele Sărbători după Revoluţie au fost cele din 2001, într-un palat complet demobilat şi cu un simplu brad împodobit. Dar prezenţa Regelui Mihai I umplea tot aerul din jur.

image

An după an, oamenii locului au trăit aşteptând cu ferviare Crăciunul de la Săvârşin, care astăzi este mai simplu şi mai puţin protocolar decât cele de la Curtea Regilor Carol, Ferdinand şi Carol al II-lea, dar care păstrează unele obiceiuri, cum ar fi primirea Dubaşii de la Săvârşin, purtândveniţi să colinde la palat în costumele populare ale străbunilor lor.

Din păcate, anul trecut, Crăciunul a fost umbrit de dispariţia Regelui Mihai, decedat cu puţin înainte de Naşterea Mântuitorului.

Anul acesta, fiicele Regelui împreună cu familiile lor, în frunte cu moştenitoarea coroanei, Majestatea Sa Margareta, au revenit la Săvârşin pentru continuarea unei tradiţii ce durează de 152 de ani.

image


Recente pe Ok! Magazine

Principele Nicolae al Romaniei repatriat   Casa Majestatii Sale jpg
Prințul Harry  foto   Gettyimages jpg
Letizia, Felipe, Leonor și Sofia foto profimedia 0815164168 jpg
Regina Camilla foto GettyImages jpg
Regina Camilla, Joia Mare, Profimedia (2) jpg
Regele Charles, mesaj de Paște, Profimedia jpg
Charles și William, Getty (2) jpg
Meghan Markle și Prințul Harry 1 jpg
Hugh Grosvenor si Printul William   Getty Images jpg
Meghan Markle  foto   GettyImages, Instagram jpg
Prințul Harry, Meghan Markle  foto   GettyImages jpg
Kate Middleton vaccin colaj jpg
Regele Felipe, Regina Letizia și Leonor, de Ziua Spaniei foto GettyImages 1731552999 jpg
Regina Camilla foto Getty Images (2) jpg
Prințul Archie și Prințesa Lilibet jpg
Regele Charles în audiențe, Profimedia jpg
Kate Middleton în negru, GettyImages (1) jpg
FotoJetEugenie și Beatrice jpg