Drama neştiută a gimnastei Dana Sofronie. Ce a ajuns să facă azi medaliata cu aur la Olimpiada de la Atena
Colegă de generaţie cu Andreea Răducan, Monica Roşu, Silvia Stroescu şi Cătălina Ponor, gimnasta nu a avut acelaşi traseu în sport, fiind oprită din drumul său de o gravă depresie.
Pentru fanii gimnasticii sportive şi cei care urmăreau cu asiduitate campionatele de gimnastică, culminând cu probele de la olimpiade, numele Danei Sofronie (34) este unul cunoscut. Şi, la nivelul anului 2004, când a reprezentat România la Jocurile Olimpice de la Atena, părea să fie şi numele unei campioane de cursă lungă. Ceva, însă, în evoluţia ei a trunchiat visul de-a face performanţă şi, pe nesimţite, a devenit captivă a propriului corp.
Anul trecut, dezvăluia în premieră faptul că "sufăr de depresie de ani buni. La vârsta de 8 ani au început insomniile care au continuat până în ziua de astăzi. Până acum câţiva ani, am reuşit să ţin insomniile sub control, dar, în timp, devenind foarte agresive, a trebuit să apelez la ajutorul specialiştilor", povestea Dana Sofronie, care a început să practice gimnastica de la vârsta de 4 ani, la CSS Constanţa.
Ce anume simţea? "Anxietate, dureri de picioare, izolare, nedorinţa de socializare, aproape o neputinţă de a merge, de a face paşi etc." Şi, în urmă cu trei ani, ajungea "aproape în comă la spital", pentru ca mai apoi să se recupereze la Centrul de Nevroze Predeal.
Din păcate, tocmai locul de unde spera să prindă aripi în gimnastică o îmbolnăvea. "Depresia a apărut din cauza insomniilor şi a traumelor din copilărie", a mărturisit ea pentru patreon.com. "Toată lumea ştie că gimnastica este un sport greu, complex, solicitant, atât din punct de vedere psihic, cât şi fizic. Recunosc, poate că multe dintre trăirile de astăzi vin şi de pe vremea când începusem drumul spre performanţă, când mă antrenam la clubul sportiv, acolo unde uneori, o spun cu mâna pe inimă, am fost abuzată atât fizic, cât şi psihic. Trebuie să recunosc, aşa au fost vremurile, antrenorii acţionând cum se proceda pe atunci, cum au crezut de cuviinţă pentru a ne învăţa, dar şi a ne perfecţiona. Azi s-au schimbat metodele peste tot", spune cea care e convinsă şi astăzi că "stricteţea necesară pentru obţinerea unei medalii nu este un abuz, iar problema mea nu provine de la lot, aşa cum mulţi au presupus."
Daniela Sofronie a fost antrenată, la lotul naţional, de Octavian Bellu, Mariana Bitang şi Lucian Sandu. După ce a luat medalia de argint la Campionatele Mondiale din 2003, la Jocurile Olimpice de la Atena, în 2004, a contribuit la cucerirea aurului la echipe şi a obţinut argintul la sol. Tot în 2004, la Campionatele Europene, a devenit campioană continentală cu echipa, şi-a adjudecat argintul la individual compus, s-a clasat pe locul 6 la bârnă şi pe 5 la sărituri.
După retragerea din activitatea competiţională, în 2005, Daniela Sofronie şi-a terminat liceul şi studiile universitare de educaţie fizică şi sport şi a devenit antrenor la CSS Constanţa. Numai că anul acesta, fanii ei au văzut-o într-o nouă ipostază: cea de asistentă medicală la Spitalul Judeţean de Urgenţă Sf. Apostol Andrei din Constanţa. Fosta gimnastă s-a fotografiat la vestiar purtând echipamentul medical şi notând în dreptul fotografiei: "O nouă meserie ❤".
Acum, ea pare mult mai bine şi, pe lângă bunele sale prietene, îi face bine şi compania prietenilor săi necuvântători, un Husky şi o pisică roşcată pe nume Cora.
Daniela Sofronie este cetăţean de onoare a oraşului Atena din Grecia, cetăţean de onoare a oraşului Deva şi, din anul 2019, şi cetăţean de onoare a oraşului Constanţa.
FOTO: Facebook
