EXCLUSIV Andreea Esca, despre prietenia cu Nadia și Loredana și întâlnirea cu Oprah Winfrey: „Niciuna nu și-a pierdut simțul realității”
Jurnalista care a devenit simbolul PRO TV nu dă semne că ar încetini ritmul. Dimpotrivă, își trăiește viața la fel de intens și cu aceeași curiozitate și bucurie care nu se epuizează.
Pentru Andreea Esca (54), anul 2026 nu a prea avut pauze. A fost un adevărat carusel de festivaluri, premiere, interviuri, întâlniri cu femei-legendă, proiecte comunitare și drumuri interminabile. După maratonul umanitar de la București cu fabuloasele partenere de la Fundația Renașterea, a zburat la Cannes, unde i-a aplaudat pe Cristian Mungiu și Sebastian Stan pentru al lor „Fjord”, câștigător al marelui premiu Palme D’Or. După aceea a ajuns la Cluj, unde a dezbătut cu Nadia Comăneci lansarea filmului ei documentar la TIFF și masterclass-ul oferit pe scena Sports Festival. Apoi a povestit cu Ornella Muti despre filme, tot la TIFF, a fost în backstage cu artiștii de la UNTOLD și a petrecut cu Loredana Groza până la ultimul dans. Iar la început de toamnă, la București, i-a luat interviu și lui Oprah Winfrey, vorbind despre influență și validare, la Brand Minds, la scurt timp după ce ea însăși a mai bifat un proiect: a deschis porțile unui hub cultural în Porumbacu ce-i poartă numele: A lu’ Escana. Dar, în ciuda acestei avalanșe de succese, Esca a rămas aceeași: riguroasă, cu o etică a muncii care nu se negociază, cu o bucurie care nu se consumă și cu o curiozitate care o împinge mereu spre următorul loc, următorul om, următoarea poveste.
OK!: Andreea, ești greu de prins pentru mai mult de un salut, un zâmbet și un selfie.
Andreea Esca: (zâmbește) Da, pentru că realmente nu mai am timp de nimic. Trăiesc în viteză!
Cam în a câta viteză?
Andreea Esca: Cred că în viteza a șasea! (râde)
Ai fost când la Cannes, când la Cluj (TIFF, Sports Festival și UNTOLD), când la Porumbacu.
Andreea Esca: Am ajuns chiar și la părinții soțului meu, Alex, în Franța!
Cum te împarți în atâtea direcții?
Andreea Esca: Nu știu, îmi plac toate lucrurile astea pe care le fac și nu sunt în stare să renunț la niciunul dintre ele, iar în fiecare zi se mai adaugă ceva care îmi place. Cred că e un dar de la Dumnezeu să poți să faci atât de multe lucruri cu plăcere. Dar eu probabil că sunt foarte curioasă sau foarte deschisă către foarte multe lucruri, și atunci și ele vin către mine.
Ce te încarcă, atunci când oboseala drumurilor se adună?
Andreea Esca: Toate astea mă și încarcă! Mă și obosesc, dar totodată mă și încarcă, pentru că îmi place atât de mult ce iese, sau ceea ce trăiesc acolo, sau ceea ce construiesc, sau ceea ce întâmplă în locurile în care ajung, încât tot de acolo mă și încarc.
„Fiecare în domeniul eI face același lucru, anume performanță”
Partea cea mai frumoasă este că tu te întâlnești cu niște super femei, care sunt și prietenele tale. Și aici vorbesc despre Nadia Comăneci și Loredana Groza.
Andreea Esca: Oh, da!
Dar tot anul acesta le-ai întâlnit și pe Ornella Muti și pe Oprah Winfrey. Pare că 2026 a fost unul women empowering.
Andreea Esca: Da, cred că a fost un an în care oamenii au avut un acces mai mare la a afla ce fac aceste femei, pentru că de fapt ele țin conferințe de zeci de ani, în fiecare zi, nu e ceva nou. Dar cumva au fost reunite, pentru că au fost niște evenimente care le-au adus împreună. Și, uitându-mă la ele, îmi dau seama că toate au exact aceeași rețetă: sunt niște femei extrem de muncitoare și în ziua de astăzi, cu toate că te-ai putea gândi că gata, dacă au ajuns undeva în vârf, au niște nume cu rezonanță, sunt cine sunt și au o situație financiară extraordinară, ar putea să stea și să doarmă, să nu mai facă nimic. Dar iată că nu fac asta. Cred că, până la urmă, nu e niciun mister în succesul acestor femei fabuloase pe care le-ai menționat...
...și din care faci și tu parte.
Andreea Esca: Da, e adevărat că fac și eu parte, dar nu pot să mă compar cu Nadia, de exemplu. Mă rog, fiecare în domeniul ei cred că face același lucru, anume performanță. Dar, și dacă vorbim despre a trăi în afara carierei sau despre a te bucura la o petrecere, pur și simplu, ele știu să se și distreze. De pildă, eram undeva și, deși erau foarte mulți oameni tineri cu noi, am închis petrecerea tot cu Nadia și Loredana. (zâmbește) Deci cred că „antrenamentul“ ăsta pe care îl ai în profesie te ajută să faci față și atunci când petreci.
Poate ține și de generație.
Andreea Esca: Păi, da, pentru că ține, de fapt, de educația de care a avut parte generația noastră. Și chiar cred că educația pe care o primește fiecare generație transformă oamenii într-un fel sau altul. Bineînțeles că și în cadrul fiecărei generații sunt oameni diferiți, dar acum vorbim despre cei pe care i-am menționat.
Cam câți ani te leagă de Nadia?
Andreea Esca: Nici nu mai știu...! (zâmbește) Știu că cel mai mult timp pe care l-am petrecut împreună a fost atunci când a avut loc botezul fiului ei, Dylan, care are acum 20 de ani.
Deci ai fost și acasă la ea, în Oklahoma.
Andreea Esca: Da, am și filmat atunci la botez. Nadia e un om extraordinar! Și uite un alt lucru de care mi-am dat seama anul ăsta, că tot au fost împreună Nadia și Loredana: niciuna dintre ele nu și-a pierdut simțul realității, au rămas cu picioarele pe pământ. Adică oricât de mari sunt fiecare pe palierul ei, uman au rămas exact cum au fost de la bun început, absolut normale, absolut pământene, cu o rutină de viață și cu o seriozitate în pregătirea evenimentelor. Chiar și acum, înainte de concerte, Loredana este ca o începătoare care își dorește să devină vedetă: nu vorbește o zi, mănâncă anumite lucruri, face sport, repetă până în cel mai mic detaliu, știe exact cu ce se îmbracă și în ce ordine se succed ținutele. Iar de toate acestea se ocupă ea însăși! La fel, și pe Nadia am văzut-o cât de riguroasă este chiar și acum, când am lucrat împreună pentru un masterclass la Sports Festival, sau mai înainte la TIFF, unde am fost împreună la lansarea documentarului despre viața ei. Efectiv, ea se pregătește ca și cum ar fi Nadia de la 16 ani care a venit acum la Olimpiadă! Deci nu e niciun alt secret în afară de seriozitate și etica pregătirii.
„Antrenamentul“ tău care este?
Andreea Esca: „Antrenamentul“ meu e în același mod: nu mi se pare că acum trebuie să fac mai puțin doar pentru că am ajuns la un anumit nivel de notorietate sau de experiență. Fac aceleași lucruri pe care le fac dintotdeauna, urmez aceiași pași și am aceleași emoții. Sigur că vin cu o experiență care mă ajută, dar când e vorba despre ceva important, am aceleași emoții, nu există să fac ceva fără să repet înainte, fără să știu clar ce se întâmplă. Bine, nu vorbim de live, dar chiar și în live nu am prezentat vreodată o știre pe care să nu o fi bibilit înainte, s-o citesc, să o scriu și s-o rescriu – doar dacă e ceva ce se întâmplă efectiv în timp ce prezint jurnalul de știri!
Adică ai o etică a muncii.
Andreea Esca: Da, cred că etica muncii este extrem de importantă dacă vrei ca lucrurile să dureze timp îndelungat. Și e un respect față de tine – adică sunt convinsă că nici Loredana, nici Nadia nu se gândesc doar la cei din fața lor, care le privesc. E vorba în primul rând de respectul față de tine și de profesia pe care o faci, după care de respectul față de oamenii care sunt în fața ta, telespectatori sau fani. Nu-ți permiți să scazi standardul, pentru că ești acolo sus și datorită lor, iar ei au niște așteptări de la tine să livrezi aceeași calitate, indiferent după câți ani de profesie.
Spuneai despre ele că sunt cu picioarele pe pământ. Ancora ta care este?
Andreea Esca: Cred că și în cazul meu e vorba despre același lucru. Nu ne gândim la asta, pur și simplu așa suntem. Mi se pare foarte normal să vorbești, să râzi, să discuți orice subiect cu oricine, fără să faci nicio diferență între oameni.
Asta am descoperit și la copiii tăi când au pornit singuri într-o aventură televizată.
Andreea Esca: Da, pentru că și la ei vine tot din educație. Dacă eu am fost educată într-un anumit fel de părinții mei, așa i-am educat și eu pe copiii mei. Și așa cum am învățat și eu, totdeauna îi trăgeam de mână și le spuneam: „Spune bună ziua!“, „Spune mulțumesc!“, „Spune la revedere!“, „Vorbește ce trebuie!“, „Respectă orice om care muncește pe lângă tine!“. Toate acestea dacă le dai mai departe n-au cum să nu se așeze undeva în mintea lor.
Din tot ce-mi spui, cu bunul-simț, cu datul mai departe, practic principiile tale de viață, astea te-au făcut să deschizi și A lu’ Escana?
Andreea Esca: Da, cu siguranță, faptul că vreau să dau mai departe, să transmit niște tradiții, că vreau să fac un sat să fie viu și că am posibilitatea să le ofer oamenilor de acolo un loc unde să poată să aibă acces la tot felul de spectacole, la care altfel le-ar fi foarte greu să ajungă. Iar cea mai mare bucurie a mea în acest moment este când văd sătenii care vin la orice fel de spectacol – că e vorba de film, de teatru, de muzică, de orice – cum se aranjează ei frumos și vin acolo să asiste la fiecare spectacol. Sunt oameni care poate nu au fost în viața lor la niciun fel de spectacol și care acum vin cu o asemenea bucurie și stau de la început și până la sfârșit! Și sunt convinsă că unele dintre ele sunt chiar greoaie pentru niște oameni care văd așa ceva prima dată. Dar fericirea lor și faptul că vin în continuare e cea mai mare satisfacție a mea.
Am văzut că ai implicat-o și pe fiica ta, Alexia. Partea ei în business care este?
Andreea Esca: Sunt implicați amândoi copiii, și Alexia, și Aris, în sensul în care ajută la promovarea acestui loc în mediile lor, către oamenii de vârsta lor. Ei și-au petrecut la Porumbacu foarte multe vacanțe de vară, deci simt locul, le este drag, aveau o tarabă în fața casei unde făceau plăcintă cu o vecină...
Vrei să faci același lucru și la socri, în Franța?
Andreea Esca: Nu m-am gândit la asta. Soțului meu îi place foarte mult la Porumbacu și, într-adevăr, foarte mare parte din ce e construit acolo este mulțumită lui, pentru că, deși eu vin cu tot felul de idei, el a fost cel care s-a ocupat de crearea acestui spațiu. Ba chiar aș spune că eu m-am gândit să fie ceva mai restrâns decât e acum, dar el a venit cu foarte multe idei, pentru că la rândul lui ține foarte mult la tradițiile românești și la tot ce înseamnă cultura noastră. Ai putea spune fără probleme că are și altă legătură cu România decât cea că e căsătorit cu mine și că trăiește aici de 30 de ani! După părerea mea, e ceva minunat să poți să iubești o țară și să-ți dorești să faci atât de multe lucruri frumoase într-o țară străină - pentru că el este un francez născut în America.
Pare că el e mai românizat decât ești tu „franțuzită“, ca să spun așa.
Andreea Esca: (zâmbește) Cu siguranță! Probabil că și eu dacă aș fi trăit la fel de mulți ani în Franța, aș fi dezvoltat această dragoste față de țara care m-ar fi găzduit. Iar Alex a dezvoltat această dragoste față de România, cu siguranță.
Când l-am văzut pe Aris că pleacă la studii în străinătate, nu m-am așteptat să-l văd revenind și dorindu-și să facă televiziune. Dar pare că îi place. Cum îl simți că se mulează pe domeniul acesta?
Andreea Esca: Aris este un tânăr foarte carismatic și care cred că este foarte potrivit în tot ce înseamnă divertisment, pentru că așa e el, nu face vreun efort. Și atâta vreme cât îi face plăcere și își dorește să facă asta, eu nu pot decât să-l susțin.
Pare că i-ai transmis și lui această capacitate a ta de-a coagula în jurul tău oameni de toate felurile.
Andreea Esca: Eu reușesc să fac asta pentru că îmi plac foarte mult oamenii și pentru că, așa cum spuneam mai devreme, nu aleg oamenii după cine sunt, unde lucrează ș.a.m.d., ci după o energie care, dacă o împărtășim, ajungem să fim împreună în diverse contexte.
Când îți dai pauză?
Andreea Esca: Nu știu, când dorm. (râde) Dar de dormit, dorm bine.
Ce ai vrea să rămână în sufletul tău după anul acesta plin?
Andreea Esca: Aș vrea să rămână faptul că am reușit proiectul A lu’ Escana și că va fi ceva ce va dăinui.
Simți că ai deschis o ușă importantă pentru copiii tăi?
Andreea Esca: Simt că am deschis o ușă importantă pentru comunitatea de acolo.
FOTO: PRO TV, BRAND MINDS, arhiva personală
