EXCLUSIV pentru OK!: Vica Blochina – „N-aş mai face un copil fără un act“

Este declaraţia celei care a fost nevoită să treacă printr-un proces pentru a dovedi paternitatea fiului ei. Şi a celei care azi ar face marele pas doar de dragul unui al doilea copil.

E una dintre celebrele blonde din showbiz şi cei mai mulţi o ştiu graţie relaţiei pe care a avut-o timp de 16 ani Victor Piţurcă, dar şi procesului pe care i l-a intentat acestuia, în efortul de a-l face să recunoască paternitatea fiului lor, Edan (10). În ultimii ani, însă, lituanianca Vica Blochina (42) a început să se dezvăluie publicului şi prin prisma emisiunilor pe care le-a moderat („Vorbeşte lumea” - Pro TV, "Telefonul de la miezul nopţii" - Antena 2) ori în care, pur şi simplu, a concurat („Ferma vedetelor“ - Pro TV), plus propriul reality show la Kanal D. Şi, cel mai adesea, o vedem la evenimentele mondene, fiind asiduu curtată pentru a promova diverse mărci ori servicii. Am vrut s-o cunoaştem mai îndeaproape, mai ales că acum are în derulare două proiecte în televiziune şi, în paralel, vrea să-şi transforme numele în propriul brand în domeniul cosmeticelor bio. O discuţie care a deviat firesc şi spre chestiuni de suflet ori spre cele ce ţin de intervenţiile estetice.

Te-am prins între două proiecte de televiziune.

Da, între „Poftiţi la muncă” şi „Peking Express“ – un reality care va debuta la Antena 1, un proiect destul de greu, zic eu. E încă o provocare pentru mine, care am spus că n-o să mai fac niciodată un asemenea show, pentru că am fost foarte obosită după „Ferma vedetelor“ şi mai ales că am ajuns până în finală. Acum, însă, e cu totul altceva, este un show dinamic şi o să fim pe echipe Fiecare o să trebuiască să se descurce singur, fără bani, cu dormit şi mâncat la localnici.. Interesant este că după ce am fost în condiţii de lux în Thailanda, în Ko Samui, în China, în multe locuri din Asia, o să văd şi cealaltă faţă a acestei lumi.

Ai fost vreodată în situaţii-limită?

Am fost, la „Ferma vedetelor“.

Mă refer în viaţa ta reală.

Am fost, când eram însărcinată. A fost cea mai grea perioadă a vieţii mele atunci, pentru că nu ştiam ce să fac, de unde s-o apuc, nu făceam nimic în perioada aceea, depindeam foarte mult de tatăl copilului meu şi mi-a fost foarte, foarte greu. Dar m-am descurcat. Dacă îmi doresc ceva foarte mult, sunt foarte ambiţioasă şi-mi reuşeşte ce-mi propun.

Acum în ce relaţie eşti cu tatăl copilului tău?

Am ajuns într-un punct în care amândoi avem grijă de el. Practic, am înţeles că cel mai important lucru pentru copil e să fie iubit şi să fie armonie în jurul lui. Noi doi nu comunicăm absolut deloc. Dar acum îl creştem şi ne descurcăm cu el aşa cum considerăm noi. Şi Edan se simte foarte bine în familia lui, se simte foarte iubit.

Şi ştiu că face şi fotbal.

Da, face şi fotbal şi este foarte bun.

Simţi că o să-i calce pe urme lui Victor Piţurcă?

Eu simt că o să fie şi mai bun! Edan este foarte ambiţios, este un copil foarte isteţ, deştept, speculant de fel, e o fire descurcăreaţă şi dacă îi place ceva are ambiţie să ducă până la capăt. Dar acum are 10 ani, o să vedem cum o să fie mai târziu.

Începe vârsta aia dificilă... Eşti pregătită să te pună cumva şi la colţ, uneori?

Mă pune la colţ mereu! 

 Pentru că acum avem deja discuţii de adulţi, a începu să fie mai vocal, adică îşi impune punctul de vedere, mă ceartă, îmi explică, dacă nu vrea să se ducă în weekend la tatăl lui îmi spune: „Dar de ce mă trimiţi acolo, că eu vreau să stau cu tine“. Acum deja a devenit un bărbăţel în toată regula şi face reproşuri dacă nu-i convine ceva. Ştie să întoarcă vorba extraordinar – ceea ce am văzut la toţi copiii, nu doar la el!

E, într-adevăr, şi generaţia lui, dar e şi imboldul pe care i l-ai dat, o educaţie poate mai deschisă...

Consider că un părinte care-şi creşte copilul dorindu-şi să facă ceea ce n-a făcut el în viaţă e o mare greşeală, pentru că fiecare e unic şi are caracterul lui. Aşa că n-are rost să-i impun copilului meu ceva ce n-am făcut eu. Pot să-i dau un sfat – dacă îşi doreşte să urmeze drumul respectiv, bine, dar n-aş putea să-i impun lui Edan o anumită direcţie. Însă îmi doresc foarte mult să aibă multă încredere în el şi atunci va şti cu siguranţă ce are de făcut în viaţă.

Ce a luat bun, ce a luat rău de la tine?

De la mine a luat simţul umorului foarte mult, iar restul a luat de la tatăl lui. Şi  este mai încăpăţânat decât mine! Este aceeaşi zodie ca tatăl lui! Sunt amândoi Tauri şi, dacă îşi doresc ceva, nu-i întorci sub nicio formă!

Te şantajează des?

Da! Zilnic! Dar nu există copil pe lumea asta care să nu-i şantajeze pe părinţi.

Păi, şi-l laşi?

De multe ori, da. 

 Şi el ştie şi data viitoare mă şantajează şi mai mult. Dar eu nu-mi cresc copilul după anumite reguli, ci încerc să comunic cât mai mult cu el. Iar în momentul în care văd că el creşte frumos şi e un copil responsabil, deştept, isteţ şi vede că şcoala e foarte importantă astea sunt lucrurile care, zic eu, sunt cele care contează şi sunt foarte mulţumită. Nici nu vreau să facă numai ce spun eu! (râde)

Au fost sau intuieşti că vor apărea şi momente de criză între voi?

Da, au fost, sunt şi sigur vor mai fi. Au fost perioade în care m-a minţit foarte mult. Pe la 6-7 ani, mă minţea foarte mult şi nici nu ştiam cum să mă descurc cu asta. Am încercat să-l pedepsesc, la un moment dat am şi ţipat, nici nu ştiam ce să fac, dar cumva perioada asta a trecut de la sine şi i-am spus atunci: „Orice vrei să faci în viaţa asta, să nu mă minţi!“ Şi el mi-a explicat aşa: „Mami, la 7 ani când minţeam, mi-am dat seama că pot să fraieresc pe toată lumea şi mi-a plăcut lucrul ăsta.“

N-o să te întreb dacă îl minţi. O să te întreb dacă-l mai fraiereşti câteodată.

Niciodată! Nici pe el, nici prietenii. La mine, lucrul ăsta nu există. Nu ştiu să mint, nu ştiu să păcălesc şi nici nu văd rostul să fac aşa ceva. Şi oricum mă înroşesc şi, până la urmă, mă dau de gol dacă încerc să fac asta.

Asta înseamnă că discutaţi deschis despre orice.

Da.

Cât de deschis vorbeşti cu el despre momentul în care te îndrăgosteşti de cineva?

 El a cunoscut doi dintre prietenii mei, cu care am avut relaţie lungă. La un moment dat a fost mult mai mic şi nu a înţeles care este treaba, dar în ultima perioadă i-am explicat exact: „Tu eşti cel mai important bărbat din viaţa mea, nu există nimeni mai important. Eu pe tine te iubesc cel mai mult şi este normal ca mami să aibă şi un prieten.” Pentru mine contează foarte mult ca prietenul meu să aibă o foarte bună relaţie cu Edan. Şi dacă nu există această comunicare şi această relaţie frumoasă între ei doi, întotdeauna voi renunţa la partenerul meu.

Edan e genul exclusivist, te vrea doar pentru el?

Da. La vârsta asta, da şi este foarte gelos şi vrea să doarmă cu mine, vrea să petreacă mult timp cu mine…Are nevoie de mine. Şi, mai ales dacă simte că cineva mă acaparează, el are nevoie de toată atenţia.

Dar ştii că o să vină şi vremea când o să-ţi zică: „Mami, gata, nu mai veni după mine, nu mă mai pupa de faţă cu colegii..”

Foarte bine. Care e problema? Copiii pleacă la un moment dat şi trebuie să fie mereu bariera asta, să te respecţi. Chit că poate nu convine la un moment dat, o să ajungă să înţeleagă şi să fie bine.

Acum ai pe cineva?

Da.

Şi Edan îl acceptă?

Da.

Zi-mi cum merg lucrurile astea, tu îi iei C.V.-ul respectivului, ai o perioadă de probă, de tatonare până i-l prezinţi lui Edan…

Da, cam un an de zile.

Asta înseamnă că relaţia ta de acum are peste un an.

Da.

Mi-ai spus clar că nu e vorba despre Lucinschi.

Suntem prieteni foarte buni. Presa, în general, speculează foarte mult, iar ultima oară chiar a exagerat. Dat fiind faptul că el provine dintr-o familie foarte puternică şi are un nume foarte sonor, iar el având unele probleme, presa s-a folosit de numele meu ca să se audă mai bine şi ne-au construit o poveste care, practic, nu a existat şi nu există.

Poate dacă făceai publică relaţia pe care deja o aveai, povestea asta nu mai ajungea până aici.

Ştii ce se întâmplă cu făcutul public? Eu nu trăiesc pentru public, eu trăiesc pentru mine! Sunt destui pe Facebook şi pe Instagram care îşi expun viaţa, care vor să pară fericiţi, dar doar par – că lumea care e cu adevărat fericită niciodată n-o să aibă nevoie s-o arate. La fel, un om care are foarte mulţi bani n-o să aibă nevoie să epateze. Viaţa mea privată n-a fost şi n-o să fie niciodată publică.

Dar pe partenerul tău trebuie să-l fi deranjat alăturarea asta.

Cred că toată situaţia a deranjat pe toată lumea, pentru că s-au făcut nişte poze care n-au avut nicio legătură şi de acolo s-a creat o poveste fără sens.

Totul a plecat de la un inel şi nişte flori...

Totul a plecat de la un inel pe care-l port tot timpul. Acum l-am scos. A fost ziua mea şi Oana Roman mi-a făcut cadou o pereche de cercei şi eu, practic, cu inelul acela am făcut poză la cerceii Oanei şi am spus „Da” şi i-am mulţumit. De acolo a pornit povestea.

Dar „inelul” există sau e în stand-by?

Există.

Şi cât mai durează până faci marele pas?

Ştii, eu niciodată nu m-am visat în rochie de mireasă, nici când eram copil. Şi nici nu ştiu dacă pot fi femeia unui singur bărbat. Eu nu cred în „pe viaţă”. Aşa că dacă lucrurile vor decurge bine, vom fi bine împreună şi o să mă gândesc că acela e, o să fac şi acest pas.

Ţi-e teamă de eşec?

Nu.

Sau că o să te rănească?

Nu, niciodată.

Sau nu crezi, pur şi simplu, că există dragoste până la moarte?

Am crezut, dar nu mai cred. Şi am foarte multe exemple. Nu uita că eu am fost cu un om însurat! Pe mine m-a răscolit foarte tare acea relaţie. Acum, însă, sunt bine, sunt foarte fericită. Şi nu consider că dacă o să am un inel pe mână şi dacă o să am acte o să-mi fie mai bine. Cred că m-aş simţi mai curând eu încorsetată. Atâta doar, dacă aş mai face un copil. N-aş mai face un copil fără un act.

Şi ajungem din nou la ecuaţia cu Edan. Dacă ar primi un bărbat în viaţa ta, ar putea primi şi un frate?

Eu cred că da.

Da, dar dacă spui că e gelos, poate vrea şi atenţia ta doar pentru el.

În viaţa asta primez eu. Şi dacă va fi să iau o astfel de decizie, o voi lua singură. Eu toate deciziile din viaţa mea le-am luat singură. Şi cred că viaţa personală trebuie trăită intens şi trebuie să curgă în paralel cu cea de mamă, pentru că nimeni nu este legat de nimeni pe veci, nici copiii lângă mamă, nici fraţii între ei, nimeni.

Am înţeles cum e cu relaţiile personale. Spune-mi cum e cu relaţiile de prietenie. Există prietenie pe veci sau nici asta?

Cred că există. Iar eu sunt un om norocos, pentru că am foarte mulţi prieteni şi de foarte mulţi ani. Dar, la fel, niciodată nu trebuie să ai mari aşteptări şi trebuie să-i accepţi pe toţi aşa cum sunt. În momentul în care ai aşteptări şi vrei ca totul să ţi se întoarcă în aceeaşi măsură, nu funcţionează. Eu dacă am pe cineva căruia să-i spun ce am pe suflet şi lângă care să mă simt ca acasă, eu o consider prietenie.

Pe câţi astfel de oameni te poţi bizui oricând, la orice oră?

Am destui, sincer. Poate n-am avut noroc să mă mărit, dar am noroc la prieteni. 

Prietenii spun despre tine că eşti mereu veselă, haioasă şi că n-are cum să nu le treacă supărarea dacă sunt în preajma ta. Cum eşti tu când eşti supărată?

Mă retrag să nu mă vadă nimeni. Sau spun ce am pe suflet, dar am nevoie depuţin timp să stau singură, să mă gândesc şi, cumva, mă trezesc că începe o nouă zi, o nouă viaţă şi-mi trece.

Când ai plâns ultima oară în pernă?

Să ştii că cel mai mult am plâns în pernă când am fost însărcinată. Cred că e singura perioadă foarte grea din viaţa mea, de care nici nu vreau să-mi aduc aminte. Am mai avut un mare hop, când a murit tatăl meu – am aflat fiind în România şi stând la masă, cum suntem acum... Efectiv a fost un şoc!

Şi cele mai fericite?

Când s-a născut copilul. E un sentiment pe care doar dacă ai dat viaţă poţi să-l înţelegi. Crede-mă, eu când am rămas însărcinată n-am ştiut că am rămas. Şi eu sunt mai egoistă de felul meu, adică mă iubesc foarte mult. Şi tocmai atunci am fost la o prietenă care născuse, ca să-i văd copilul. Şi mă uitam la el şi mă gândeam: „E, eu încă nu vreau copil”. Dar eu eram deja însărcinată. (râde) Mă gândeam: „Aoleu, copil, scutece, nu mai plec, nu mai fac, unde e libertatea?”. Şi, când s-a născut Edan, mi-a întors toată viaţa pe dos.

Şi, totuşi, tu întotdeauna ai părut un om foarte liber.

Sunt! Şi cred că şi de-aia mă iubeşte lumea foarte mult.

Adevărul e că ai o popularitate în creştere. Prietenii din showbiz sunt reali?

Nu, niciodată. Prietenii din showbiz nu sunt niciodată reali. Amici, da. Sunt oameni la care ţin, sunt foarte mulţi oameni cu care am lucrat. Eu sunt foarte bună prietenă cu Cruduţa, ţin foarte mult la fata asta. Dar nu cred în prieteniile din showbiz. Showbizul este doar pentru camere, pentru a face poze, pentru a pune pe Facebook şi a apărea la televizor. And that’s it! Nimeni nu mă poate convinge că este altfel. Şi crede-mă că am lucrat, am prezentat emisiuni şi ştiu exact cum te percepe lumea. Când eşti la televizor, lumea îţi dă foarte multă importanţă. Indiferent cât de mult te bârfesc pe la spate, indiferent cât de mult scriu urât despre tine, în momentul în care te văd faţă în faţă, toţi te flatează.

În afară de emisiunea cu Nea Marin şi reality-show-ul din Asia, ce alte oferte ai mai primit?

Am primit multe oferte şi mai am alte două proiecte în plan. Doar că atunci când eram la Pro TV şi prezentam „Vorbeşte lumea” nu mai aveam timp de nimeni şi de nimic, nici măcar de copilul meu. Şi după aceea mi-am dorit foarte mult să am o relaţie şi să nu mai muncesc, să am o familie şi să am linişte acasă.

Îţi permiţi să nu munceşti? Adică să nu munceşti deloc?

Nu.

Pentru că sunt unii care au impresia că multe vedete trăiesc bine nefăcând nimic.

Nu. Indiferent pe cine ai lângă tine şi chiar un bărbat pe care te poţi baza – şi mie îmi place să am lângă mine un bărbat pe care să mă pot baza, un bărbat capabil – trebuie să ai şi lucrul tău. Norocul meu a fost că toată viaţa mea am făcut numai lucruri care mi-au plăcut. Poate n-am avut niciodată foarte mulţi bani şi niciodată n-am avut deloc, dar m-am descurcat mereu.

Am auzit că ai vrea să-ţi faci şi o linie proprie de produse cosmetice.

Da, vreau să-mi fac. Mie îmi plac produsele naturiste, îmi place să mi le prepar singură şi m-am gândit să transform asta într-un business. Am demarat şi am ajuns destul de departe, numai că sunt foarte multe probleme cu hârtiile şi cu importul produselor.

Din Rusia cumva?

Şi de acolo. În România, nu există produse cu adevărat bio pentru îngrijire corporală şi facială. Din ce văd eu afară, în Rusia, în America, în Europa, România este foarte în urmă. Chiar Lituania, care este o ţară foarte mică, are foarte multe produse naturiste. România este abia la început. Aici se pune foarte mult accent pe mâncarea bio, pe ce intră în organism, nu şi pe ce protejează organismul din exterior.

Tu îţi doreşti ceva nişat sau mass market?

Nişat. Dar o să văd pe parcurs.

Uite, o să te întreb ceva ce poate sigur se întreabă doamnele care te văd la televizor: te costă mult să arăţi bine?

Foarte mult! Ca să arăţi bine după 40 de ani, te costă timpul, pe care eu îl am, te costă bani şi crede-mă că doar cu produse naturiste şi cu mâncare sănătoasă, fără sport, fără masaje, fără tratamente nu ai cum. Cine spune asta minte.

Unele spun că totul se datorează genelor bune.

Adevărat, dar sunt foarte puţine cazurile astea. Nu sunt fete care mănâncă foarte mult şi sunt băţ? Dar nu există aşa ceva după 40 de ani. Dacă nu faci o ajustare, o injectare cu grăsime, o operaţie, sport, masaje, tratamente corporale şi faciale nu ai cum să arăţi foarte bine.

Tu câte ajustări ţi-ai făcut?

Şi voi face în continuare! Atâta timp cât voi avea nevoie. De obicei, femeile vorbesc foarte rar despre asta şi mai ales cele din zona publică, pentru că lumea o percepe ca pe o ruşine. Mie nu mi se pare că e o ruşine.

Până la urmă, din asta trăiesc, din imagine.

Da, dar n-ar recunoaşte-o niciodată. Le fac, sunt costisitoare, e-adevărat, dar din cauză că cei care comentează spun că devii „păpuşă gonflabilă” sau eu mai ştiu ce nu mai recunoaşte nimeni. Eu mi-am făcut la nas, sâni şi posterior.

Şi nu ţi-e teamă că o să te modifici faţă de original?

Cred că e foarte important că am un doctor extrem de bun, care nu m-ar lăsa să arăt artificial şi nici mie nu-mi plac lucrurile exagerate. Şi cred că nici nu e bine să începi de la o vârstă foarte fragedă să faci lucrurile astea.