Bobby Păunescu: „Căsătoria e un lucru pe care nu credeam că-l voi face vreodată“

 La două luni de la cununia civilă, cei doi vorbesc despre celebrul eveniment şi despre drumul până la „Da!“.

Viaţa poate fi uşor înţeleasă privind înapoi, dar trebuie trăită privind înainte, zicea un fi­losof la un moment dat. Câteva detalii în care ne împiedicăm. Câteva momente fericite spre care tindem. Câteva priviri cu care ne întâl­nim. Şi câteva decizii cu care trăim. Bobby Pă­unescu şi Alice Peneacă, de câteva luni, soţia sa, vorbind despre prezent şi încercând să-şi regizeze viitorul. Sau măcar să-l joace.

Pari un simbol al oamenilor fericiţi. Genul de om căruia îi iese viaţa.

Bobby Nu-mi iese tot. Dacă e s-o luăm pe ce încerc să fac, din obiectivele pe care mi le aleg, dacă am atins 50% din ele, probabil că e o imagine care se generează de aici.

Am tras concluzia asta având câteva repere superficiale, un tip de relevanţă în societate. O soţie spre care privim cu admiraţie, o situaţie financiară bună. Repere ale societăţii în estimarea fericirii.

Ţi-am zis într-un interviu, mă simt binecu­vântat. Ştiu că toate se vor termina la un mo­ment dat, la fel şi la tine. Fisele se termină, dar partea frumoasă e că toate cele pe care mi le-ai zis au multă muncă sau emoţie în spate.

Apropo de succes. Ai luat premiu şi la Sundance. Contează premiile în viaţă?

Nu cred că există persoane care să nu-şi do­rească aprecierea. Un premiu poate să fie o dis­tincţie dată într-o manifestaţie publică. Poate fi un desen dat de un copil. Sau chiar dat de copilul tău, dacă eşti norocos şi ai. Tot un premiu e. Ai nevoie de asta ca să mergi înainte. Ai nevoie de oameni care să creadă în tine şi în timpul succe­sului, şi în perioadele mai proaste.

Monica Bârlădeanu mi-a spus asta, că tu eşti cheerleaderul ei. Şi invers. Asta era atunci. Că pe asta se baza relaţia voastră atunci.

Aici aş depersonaliza. Ea poate fi într-o relaţie cu cineva şi de-aia. Dacă depersonalizăm şi vor­bim despre o relaţie, cred că suntem obligaţi să funcţionăm în felul ăsta. Cred că familia, în forma ei clasică, e depăşită. Societatea încă nu a venit cu o soluţie la modul de funcţionare a familiei. Cred că sistemul ăsta din ultimii 100 de ani, cu căsă­toria la alegere, din dragoste, de când nu se mai fac doar pentru protejarea proprietăţilor, trebuie regândit. Altfel nu vom face faţă. Dacă familia e nucleul societăţii, trebuie să ţinem cont că avem de-a face cu celule defecte. Şi atunci nucleul tre­buie să se schimbe şi el, ca să stabilească din nou legătura cu celula care-l conţine.

Tu de ce te-ai însurat?

M-am căsătorit pe formula veche, din dragoste. M-am îndrăgostit şi am cerut mâna. Am primit-o şi am făcut această cununie civilă. Cununie civilă, organizată în stil nou, cu trei zile înainte.

Deci în faţa lui Dumnezeu încă nu eşti căsătorit.

Nu sunt, dar urmează. La cununia civilă nici nu ne-am gândit că facem o petrecere după. Am tot chemat, câte 10-15 oameni, până în ultima zi. Şi atunci am făcut invitaţiile. Le spuneam: „Facem chestia asta, vreţi să veniţi?”. Sunam şi în străină­tate, ne-am trezit cu oameni din toată lumea.

Pare spontan.

Total spontan, dar în sensul evenimentului. În sensul deciziei, ea a fost luată cu trei luni înainte, dar am simţit că trebuie să fac treaba asta. Şi mă bucur că şi ea a simţit la fel. Aşa se întâmplă când se întâlnesc cererea şi oferta.

Ce-a avut ea şi n-au avut celelalte?

Nu cred că deţinem noi răspunsul la întrebarea asta. E ca atunci când tu te apuci să scrii. La un mo­ment dat, se întâmplă ceea ce numim „inspiraţie“. Poţi să explici ce s-a întâmplat? Aşa şi aici. Aşa am simţit. 50% era rezolvat, adică eu voiam. Când am văzut că şi cealaltă parte îşi doreşte, am făcut pasul următor. Totul a fost pe ultima sută. Actele le-am depus în ultima zi, conform legii. Ea a alergat după schimbarea buletinului, toate făcute aşa...

A schimbat ceva la tine întâlnirea cu soţia ta?

Da, dorinţa de-a avea un copil s-a accentuat. Şi căsătoria! E un lucru pe care nu credeam că-l voi face vreodată.

Văzând pozele cu tine şi ea la cununia civilă…

Arată ca şi cum am fi la o petrecere. La o zi de naştere…

 Citeşte restul interviului exclusiv cu Bobby Păunescu în noul număr OK!, de azi pe piaţă!

Foto: Arhiva personală, Dorin Constanda