Exclusiv! Vedetele sub ameninţarea coronavirusului: "Am un prieten bun care a contactat această boală"
Panica pluteşte în aer. Ne luptăm în fiecare zi cu tema de a nu şti ce va fi, ne gândim cum să îi protejăm mai bine pe cei apropiaţi. De la aceste trăiri nu fac rabat nici celebrităţile.
Marina Almăşan are un prieten care a fost diagnosticat cu această boală. Prezentatoarea de la TVR 2 speră că vom suprevieţui şi ne vom bucura în continuare de călătorii. Nevoită să lucreze de acasă, Corina Dănilă abia aşteaptă momentul în care ne vom putea îmbrăţişa şi bucura de acele lucruri mărunte, care ne lipsesc astăzi.
OK: Vă sperie pandemia? Cu ce vă ocupaţi timpul în perioada în care staţi în casă?
Marina Almăşan: Mărturisesc că pe mine chiar mă sperie. Am prieteni medici şi mi-au alimentat teama. În plus, nici nu stau prea grozav cu imunitatea, ceea ce mă face să fiu foarte disciplinată şi să respect restricţiile. Am ieşit doar de două ori, în ultimele două săptămâni. Au fost ieşiri combinate: aprovizionare, o fugă până la ai mei, pentru a le umble şi lor frigiderul (amăndoi au peste 80 de ani), şi o documentare “la faţa locului” pentru reportajele de pe Femeide10.ro.
În rest, nu stau o clipă! Online-ul îmi oferă prilejul să îmi ţin “calzi” tepespectatorii, oferindu-le secvenţe inedite din activitatea mea de televiziune, dar şi veşti dinspre femeile şi bărbaţii noştri de 10, pe care i-am rulat la TVR2. Am deja la activ 52 de mini-interviuri cu vedete, pe tema acestei perioade complicate, dar şi foarte multe interviuri făcute cu români de succes din diasporă. E şi un mic şiretlic de a antama subiectele următoare, pentru perioada în care vom relua activitatea. În rest, ca fiecare dintre noi: experimentez reţete nemaifăcute şi fac rânduială prin dulapuri, unde mă ciocnesc de tot felul de amintiri, care-mi şi devin instantaneu subiecte de reportaj!
Corina Dănilă: În fiecare zi din această perioadă pe care o traversăm cu toţii începem să conştientizăm că se pot întâmpla lucruri despre care nu ştim suficient şi pe care nu le putem controla, noi, ca specie umană. Cred că trebuie să fie o perioadă de învăţare pentru fiecare dintre noi, să trecem prin necunoscut şi să ne stăpânim sentimentele de tristeţe, de panică sau anxietate, care pot fi copleşitoare, fireşti. Ştiu că zilnic traversez un amestec de frustrare, revoltă, supărare, tristeţe... dar şi de acceptare, recunoştinţă şi speranţă. Şi iau fiecare zi pe rând. Moment cu moment. Respir, mă descarc, aşa încât să-mi pot depăşi sentimentele negative.
O vorbă de demult spune că "nicăieri nu-i mai bine ca acasă". Doar că, în aceste vremuri pe care le trăim, cu această ameninţare reală asupra noastră, a tuturor, a devenit o obligaţie firească să stăm acasă, în felul asta împiedicând răspândirea virusului Sars-Cov-2 şi protejându-ne pe noi şi pe cei apropiaţi. Aşa încât, citesc, vizionez filme, fac sport, gătesc şi mă ocup de proiectul online al emisiunii "Gala umorului... de acasă", cu ajutorul Internetului. Ne dorim să fim în continuare împreună cu privitorii noştri şi să trecem mai uşor prin această încercare, cu optimism, cu încredere şi... cu umor!
OK: Există cazuri de îmbolnăviri cu COVID 19 între persoanele apropiate?
Marina Almăşan: Da, am un prieten bun, diplomat, trăieşte într-o ţară puternic lovită de coronavirus şi a contactat această boală. Din fericire, are o formă uşoară şi, în plus, dată fiind poziţia lui, are parte de cele mai atente îngrijiri.
Nu, slavă Domnului, dintre persoanele apropiate sau prieteni nu am pe nimeni care să se fi îmbolnăvit. Toţi stau acasă sau lucrează de acasă. Mă gândesc însă la familiile care au cazuri, la cei care sunt acum în linia întâi în această luptă pe care o ducem, le trimit un gând bun de încurajare şi de mulţumire.
OK: Care va fi bucuria pe care ţi-o vei face atunci când toate astea se vor termina?
Când se termină pandemia, dacă vom supravieţui, îmi voi scoate pârleala în ceea ce priveşte călătoriile! Mi-am anulat o mini-vacanţă la Londra, o deplasare de serviciu la Chicago şi probabil mi se va mai anula o călătorie în Kazahstan, aşa că... am de recuperat!
Îmi doresc să ajungem din nou să ne plimbăm prin parc, să ne întâlnim şi să ne îmbrăţişăm unii cu alţii, să vorbim, să râdem şi să ne bucurăm de viaţă, cu toate lucrurile mici, mărunte, de care suntem acum privaţi. Sa învăţăm lecţia că "nu totul ni se cuvine!'' Să trăim frumos şi responsabil faţă de natură, de tot ce ne înconjoară!
