Interviu Iana Novac (ex-ASIA) & Octavian Dobrotă: „Dacă ne avem unul pe altul, nu ne mai trebuie nimic“
După 18 ani de mariaj, fosta componentă a trupei ASIA şi membrul formaţiei Distinto sunt la fel de îndrăgostiţi ca-n prima zi, când ea era elevă în liceu şi el, profesorul ei de canto…
Anul acesta vine cu noutăţi profesionale pentru cei doi soţi. Fiecare lucrează de zor la lansarea unui nou album, el împlinind 15 ani de Distinto şi ea pregătind noi piese pop-opera în această iarnă. Pe plan personal, însă, nimic nu pare schimbat. Îi unesc aceleaşi sentimente puternice ca-ntotdeauna. Sau pregătesc oare extinderea familiei în lunile ce urmează? Cum aţi încheiat 2021 şi ce ateptări aveţi de la noul an? Iana - Profesional, 2021 a fost bun, am lansat două piese, am avut ocazia să cânt pentru publicul meu şi asta a fost extraordinar. În familie, suntem în formula completă, nu se schimbă formula…
Ştiam că-ţi doreşti 3-4 copii. Te-ai răzgândit?
Octavian - Nu se ştie niciodată.
Iana - Aşa e, dar, din moment ce ai doi copilaşi, dintre care unul micuţ, şi multe nopţi nedormite, parcă nu te mai gândeşti la al treilea. Suntem fericiţi aşa, încă nu avem tot timpul necesar pentru a ne bucura complet unul de altul. Copilului trebuie sa-i oferi nu atât bani, cât timp, atenţie
.
Octavian - Şi noi cu Distinto am avut un an bun. 2021 s-a încheiat cu un turneu naţional, ne bucurăm că n-am mai avut concerte online, ca-n 2020. Pe plan personal, copiii cresc, Erica e la şcoală, face pian, e în clasa a II-a, învaţă italiană şi engleză. Ne bucurăm că e preocupată de limbi strine şi muzică.
Dar putea să nu fie preocupată de muzic, când vă are pe voi doi?
Categoric că nu. Chiar şi Alexandru are veleităţi de pianist şi ne bucură asta.
Erica e la şcoală, iar cel mic se pregăteşte de grădiniţă anul acesta, nu?
Nu, nu va merge deloc la grădiniţă. Dat fiind şi situaţia pandemică, mai bine nu.
Iana - Şi nu numai de-asta. Ericuţa n-a mers la grădiniţă şi nici el nu va merge.
De ce?
Tavi nu neapărat, dar eu am o reţinere în ceea ce priveşte grădiniţa. Copilul, dacă are în casă părinţi şi bunici, nu are nevoie de grădiniţă. Cred cu toată tăria lucrul acesta. El are nevoie de toată atenţia noastră, să-l umplem cu toată dragostea până ajunge la şcoală, unde este obligatoriu să meargă. Aş fi geloasă pe educatoare să-l vadă ea cum creşte şi nu eu.
Cum s-a descurcat Erica cu şcoala online, ai ajutat-o cu temele, proiectele ei?
A fost straniu atât pentru noi, cât i pentru ea! Ne pare rău că a prins exact începutul de şcoală cu pandemia asta. şi acum vine acasă şi ne spune că nu prea ştie cum arată doamna învăţătoare, din cauza măştii. Când a fost online, o supravegheam la teme şi restul activităţilor, dar acum e fizic la şcoal, Doamne ajută să scăpăm mai repede de pandemia asta!
Ce fel de părinţi sunteţi?
Octavian - Ea e mama ideală, pe care şi-ar dori-o orice copil. Are foarte multă răbdare cu ei, eu nu prea am. Ei trebuie să fie fericiţi şi norocoşi că o au ca mamă!
Iana - Ooo, ce frumos! Sper că şi tu eşti fericit şi noros că mă ai! (râde) Tavi, ca tătic, e mai artist, e prezent, dar nu 100%, ca toţi bărbaţii. Dacă ar fi prea mămos, nu mi-ar plăcea nici mie asta! Este tată, are un cuvânt greu de spus, eu sunt cea care apelează la el, dacă nu mai ţin situaţia sub control cu copiii. Intervenţiile lui sunt masculine, lucru care-mi place cel mai mult la el! Tavi este mai dur, cu regulile, iar eu sunt mai permisivă.
Vreau să ne întoarcem puţin în timp, când tu, Iana, erai la liceu, iar Octavian era profesorul tu. Cum v-aţi îndrăgostit unul de altul?
L-am cunoscut în clasa a XII-a, când eram elevă la liceul Dinu Lipatti. Mi-aduc aminte acea după-amiază când mi-am cunoscut, în cancelarie, profesorul de canto. Am deschis uşa, i-am văzut zâmbetul şi m-am gândit că seamănă atât de mult cu mine. Un an a fost o relaţie strict elev-profesor între noi, nici nu se punea problema altfel, el impunea respect, vorbeam cu „dumneavoastră“ cu el. Nutream nişte sentimente de admiraţie, care s-au transformat treptat în dragoste. A fost superb! Chiar şi acum, la 18 ani de la nunta noastră şi la 20 de ani de când suntem împreună, ne aducem aminte cu plăcere despre începutul relaţiei noastre. Acum e totul la fel de frumos!
Dup 18 ani de căsătorie?! Cum reuşiţi?
Octavian - Mie mi se pare mai frumoasă relaţia noastră de-acum. Asta nu înseamnă că nu există, ca-n orice relaţie, scântei, neînţelegeri. Fac parte din viaţă. Cine spune că nu există aşa ceva în cuplu, minte. Dar important e ce primează.
Iana - Noi suntem doi oameni cu personalităţi puternice. Avem păreri bine definite şi ne mai şi ciocnim. Dar şi împăcarea e dulce apoi...
Octavian - Scânteia nu s-a stins, atracţia fizică există în continuare, noi suntem genul de oameni cărora le place să şi dezvolte ceva, nu doar să menţină. Este valabil şi cu relaţia noastră.
Iana - Noi şi semănăm foarte mult. După ce ne-am căsătorit, vreo 10 ani nu mi-am dorit copii, voiam să trăiesc relaţia, să o consumm, să ne bucurm unul de altul. După ce trec anii de pasiune intensă de la început, îţi dai seama ce poţi construi cu acel om.
Octavian - Apropo de construit împreună, noi am deschis o academie de canto, dup 14 ani de urcat pe scenă împreună.
Iana - El este prima şi cea mai importantă dragoste a mea! Pentru mine există o singură dragoste în viaţă, un singur bărbat, un singur tată al copiilor mei, el e tot!
Octavian - Când am cunoscut-o, aveam 25 de ani, nu eram dispus să mă căsătoresc. Dar ea mi-a schimbat percepţia rapid.
Cum a fost perioada ASIA pentru tine, Octavian?
Iana - Eram în primul nostru an de căsătorie atunci...
Octavian - Ea era deja lansată în Republica Moldova şi avea multe premii câştigate, dar ASIA îmi părea o trupă decentă – pentru că imaginea contează – şi a pus bazele carierei ei.
Erai gelos pe atenţia primită de ea?
Amândoi suntem artşiti de mici copii, aşadar înţeleg fenomenul în profunzime. Succesul ei nu putea decât să mă bucure.
Nu i s-a urcat Ianei celebritatea la cap?
Iana - Cunoscuserm amândoi celebritatea până atunci, aveam deja parte de aplauze amândoi. Şi ştii că ai tot timpul mult de muncă...
Muncă, muncă şi fără distracţie? Chiar aşa, voi ce faceţi ca să vă distraţi?
Nouă ne place mult să ne petrecem timpul împreunăă. Dac ne avem unul pe altul, nu ne mai trebuie nimic altceva. Preferm o cină frumoasă, călătoriile, ne place compania prietenilor noştri, am crescut împreună cu ei. Eu, fiind din Republica Moldova, organizez mese...
Gteşti?
Da, îmi place enorm să gătesc!
Octavian - Găteşte excepţional!
Adică e mama ideală, gospodină minunată, soţia perfectă!
O să spună lumea că mă laud, dar am cu ce!
Iana - Ador să gătesc! Nouă ne place să mâncăm!
Şi cum de nu se vede asta la tine, Iana?
Ei, mănânc cu moderaţie. Noi avem bucuria de-a sta la masă, de-a mânca lucruri fine, de-a povesti tot felul de lucruri, nu neapărat de-a mânca mult. Ceea ce-mi place cel mai mult la relaţia noastră e că avem foarte multe să ne spunem, subiectele noastre nu se epuizează niciodată. Suntem doi artişti care ne completăm foarte bine, eu mă simt fericită şi norocoasă să-l am în viaţa mea!
Octavian - Cum spunea şi ea, când rămânem împreună, spunem amândoi: „În sfârşit, doar noi doi!“
Foto - Sorin Stana
