INTERVIU Magda Vasiliu şi sora ei, Raluca Panamarenco

Lucrează amândouă la Prima TV, una în faţa camerelor de luat vederi, cealaltă, în redacţia Ştirilor externe. Prezentatoarea e cu 7 ani mai mare decât sora sa, dar

Lucrează amândouă la Prima TV, una în faţa camerelor de luat vederi, cealaltă, în redacţia Ştirilor externe. Prezentatoarea e cu 7 ani mai mare decât sora sa, dar nu s-ar spune după atitudinea copilăroasă pe care o afişează. Cel puţin aşa se comportă în prezenţa „Pusoiului cel studios“, poreclă pe care Raluca a primit-o încă din copilărie, din cauza seriozităţii cu care priveşte lucrurile.

Cum decurge colaborarea voastră profesională? Magda: Eu am recomandat-o pe Raluca şefului meu, când era nevoie de un redactor pe Ştiri externe. Deci funcţionează nepotismele la voi... Raluca: Oarecum, pentru că am stat în probă trei luni, până m-au angajat, fiind proaspăt licenţiată. Magda: Lăsând la o parte subiectivismul, nu cred că am prins-o, din 2004, de când lucrează la Prima, cu mai mult de câteva greşeli, şi asta pentru că mănâncă litere. Dar e OK, pentru că, dacă nu ştie ceva, întreabă. E foarte conştiincioasă. Spre deosebire de mine, ea aprofundează orice subiect.

Raluca: Mă întreabă uneori dacă se potrivesc anumite accesorii cu taiorul pe care-l poartă şi mai împrumută câteodată cercei de la mine. Strict profesional, nu pot să-mi dau cu părerea, pentru că nu mă pricep la ceea ce face ea.

Magda: Îmi spune că sunt prea serioasă când prezint ştirile. Dar nu poţi să anunţi crime, accidente, dezastre cu zâmbetul pe buze.

Magda: N-aveam Barbie pe atunci, exista păpuşa Geta, în schimb.

Raluca: Organizam campionate de gimnastică, la care participau păpuşile noastre.

Magda: Nu prea, ea a fost mult mai tocilară decât mine.

Raluca: M-a ajutat în timpul pregătirii pentru BAC. La chimie era specialistă, iar la matematică se pricepea oricum mai mult decât mine.

Magda: M-a întrebat odată de ce are carbonul patru beţe şi m-am enervat, pentru că nu reţinea că sunt valenţe.

Magda: Nu geloasă, am avut o adevărată depresie! Pe vremea respectivă nu se făceau ecografii, iar eu imi doream mult un frate, „dragă Ovidiu“ îi ziceam. Am plâns mult, am fost atât de supărată când am aflat că era fată! Când au adus-o acasă, nici n-am vrut să mă uit la ea.

Magda: Nu prea, o încasam împreună. Vorba vine „încasam“, pentru că n-am mâncat niciodată bătaie, nici măcar când Raluca a băut vin din greşeală, la 7 ani, crezând că e suc, şi a adormit pe scara blocului, beată fiind.

Raluca: Mi-a spus să nu mai fiu atât de emotivă.

Magda: A făcut câteva transmisiuni în direct şi a zis că o să moară de inimă. Iar, în aceea ce priveşte sfaturile amoroase, i-am împărtăşit din resemnarea mea în ceea ce priveşte comportamentul masculin, pentru că, oricât te-ai chinui, nu poţi schimba bărbaţii. Şi ce e mai grav e că îmi par toţi la fel.

Raluca: Mă mai acoperea, atunci când aveam întâlniri amoroase şi nu voiam să le spun părinţilor.

Magda: Avem stiluri vestimentare diferite, Raluca e mai conservatoare decât mine. Avem, însă, acelaşi tip de păr, destul de rebel şi greu de aranjat şi facem cam aceleaşi cumpărături.

Raluca: La accesorii ne înţelegem de minune, împrumutăm genţi, pantofi.

Magda: Ne vedem suficient de mult la serviciu. Soţii noştri sunt buni prieteni şi ne întâlnim şi datorită lor. Oricum ne petrecem concediile împreună.

Magda: Hai, spune ce spui mereu: că sunt zăpăcită, împrăştiată, superficială...

Raluca: Cu capul în nori, aş zice. Îi plac, însă, animalele şi copiii.

Magda: Nu mi-au plăcut dintotdeuna copiii, dar la 34 de ani am zis că e momentul să fac unul şi l-am făcut. Şi tot ce am acum să-i reproşez surorii mele e că nu face şi ea odată un copil!