Cum a ajuns Rodica Popescu Bitănescu să facă atacuri de panică. Nici gripa asiatică nu a ocolit-o
A suferit de gripă asiatică, s-a luptat cu sărăcia şi a ajuns să facă atacuri de panică după ce părinţii ei şi-au pierdut toată agoniseala. Momentele acestea au întărit-o însă pe Rodica Popescu Bitănescu.
„Imaginaţi-vă, să ai o casă cu strictul necesar şi de-o dată, în 11 iunie 1948, ţi se ia tot. Mama a luat cu mine câinele care se numea Tâc-Tâc, că dădea din coadă. Imaginaţi-vă ce au simţit părinţii mei. Tata a ieşit din puşcărie la 50 de ani cu frică. Era perioada gripei asiatice pe care am făcut-o eu, acasă la mine. Din toţi studenţii din cartierul ala doar pe mine m-a găsit.
Stăteam într-un cartier boieresc, într-un subsol cu igrasie şi fără aer cu ferestre la pământ. În acea perioadă am avut această boală, care s-a manifestat, că am făcut hemoragie pe nas. Şi aşa am ţinut-o până am ajuns dintr-o musculoasă un beţişor, piele şi os fără muşchi, fără nimic ", a povestit actriţa Rodica Popescu Bitănescu la Antena 3.
Suferinţa a trecut, dar amintirile rămân. “Sunt complexată şi acum. Mi-am dorit să fiu grăsuţa şi să mănânc mult, că foamea m-a înnebunit. Noi am fost victime colaterale. Eu am crescut cu atac de panică. Timp de 11 ani am mâncat numai mâncărica de prune şi magiun. Am făcut gimnastica de disperare, ca să mă fortific.
Am fost o tipă foarte ambiţioasă. Nu aveam timp de panică. Trebuia să mă duc acasă să iau hârtiuţe mici de ziar, să le fac cu apă şi făină să fac pungi pe care le vindeam, că lumea nu avea.
Aveam atac de panică să mă rezolv, sa fac ceva. Că lumea zice, am atac de panică. Păi fă ceva să ieşi din atac de panică. Eu nu am avut timp să mă vait. Nu m-am văitat niciodată”, mai spune actriţa.
