Cum a devenit Anastasia Soare Regina Sprâncenelor şi confidenta vedetelor de top

Face parte din categoria românilor celebri în toată lumea. Jennifer Lopez, Sharon Stone sunt doar câteva dintre vedetele care îi fac confidenţe şi care şi-au lăsat frumuseţea în mâinile ei. Anastasia Soare s-a luptat însă cu morile de vânt pentru a se împrieteni cu succesul în America. Povestea ei începe într-un salon, unde ajunge să penseze sprâncenele vedetelor.

A părăsit România pentru că trăia într-un sistem în care nu se regăsea. “Eu am plecat înainte de '89, soţul meu plecase cu trei ani înaintea mea, deci gândul de a pleca data încă din anii '70, când la ora şase nu mai aveam lumină, nu mai aveam căldură, ne simţeam pur şi simplu îngrădţi şi visam la libertate”, mărturiseşte Anastasia Soare.

Acomodarea nu a fost tocmai uşoară. Avea o fată de 11 ani şi un soţ care trebuia să facă o muncă pe care o considera sub standardele lui. ”Era taximetrist, iar, ca majoritatea românilor cu studii superioare, dar fără cetăţenie americană, nu putea să-şi exercite funcţia de bază şi era nemulţumit de statutul lui. Am lucrat doi ani de zile intr-un salon si asa mi-a venit ideea sa-mi deschid propriul meu cabinet. Acum, cand privesc in urma, mi se pare ca a fost o nebunie. Nu vorbeam engleza, nu stiam sa folosesc un sistem bancar, nu stiam sa scriu un cec, pentru ca eu eram obisnuita cu leii din România. Era ca şi cum aş fi ajuns pe Luna, dar am riscat pentru că nu voiam să trăiesc mai prost ca în România. M-am gandit că dacă nu reuşesc sa pun afacerea pe picioare mă voi întoarce în ţară. Şi dacă nu venea Revoluţia, poate ca m-aş fi întors”, mai spune femeia de afaceri.

După cinci ani de America, Anastasia şi soţul ei se despart. “America e un test pe care îl dă fiecare persoană care ajunge acolo. Soţul meu l-a picat pentru că nu a reuşit să se acomodeze. El nu a putut să uite cine a fost înainte de a ajunge aici. În România, tatăl lui era prim-secretar pe judetul Dobrogea. Crescuse cu şofer, bonă, profesoară de franceză, de pian, era un tip educat care nu a putut să treacă peste primul hop. Femeile au capacitatea de a uita, bărbaţii nu. Eu toată viaţa am trăit într-o casă foarte mare, iar când am ajuns în America a trebuit să locuiesc la Los Angeles într-un apartament de două camere. Au fost luni de zile în care nu am putut să dorm pentru că nu eram obişnuită cu spaţiile mici. Ne-am dus la supermarket, n-am să uit chestia asta niciodată, şi am vrut sa iau struguri şi, când am ajuns la casă, soţul meu mi-a spus: ''Ăştia sunt 7 dolari, nu avem bani să-i luăm''. Nu am avut bani pentru un ciorchine, când, cu trei luni înainte, în Romania cumpăram cu lăzile. În '92 am mai sărit un hop. Am venit acasă, am deschis ziarul şi i-am spus soţului meu că vreau să-mi deschid un salon. El nu mi-a spus decât atât: ''Sunt americani care trăiesc de o viaţă aici şi nu au propriul lor business''. Aceste schimbări ne-au distrus căsnicia”.

Anastasia nu a renunţat însă la visul ei şi a venit momentul când a pus pe picioare prima afacere, un salon. “Mi-aduc aminte că eu aveam 5.000 de dolari şi mama mi-a mai trimis din România încă 5.000. Cei 10.000 de dolari au constituit prima mea investiţie”.

În prezent, are propria ei linie cosmetică şi magazine de desfacere în toată lumea.