Dramă incredibilă trăită de Victor Rebengiuc: „Tata ne-a părăsit“! Actorul a vorbit despre cele mai grele clipe ale vieţii lui

Se apropie cu paşi repezi de vârsta de 90 de ani, este unul dintre cei mai mari actori pe care i-a avut vreodată România, însă viaţa lui Victor Rebengiuc nu a fost întotdeauna roz.

La 86 de ani, marele actor român şi-a amintit de cele mai grele clipe din viaţa lui, atunci când tatăl său l-a părăsit, iar bunicii au fost cei care l-au crescut. La acea vreme, Victor Rebengiuc mânca mai mult fasole, varză şi cartofi, iar carnea era un lux şi o primea doar de sărbători.

„N-a fost bine. Am crescut fără tată, care ne-a părăsit pe mine şi pe fratele meu când eram foarte mici, eu cred că aveam 2 ani şi el 1 an. Am fost crescut de bunici, din fericire, pentru că am avut nişte bunici materni foarte buni. Cealaltă parte a familiei, familia din partea lui taică-meu, n-am cunoscut-o. Era de pe undeva de prin Moldova şi n-am avut ocazia să-i cunosc. Am simţit întotdeauna lipsa unui tată. E altceva când ai un tată, mi-nchipui, când ai cum să te sfătuieşti cu el în legătură cu fel de fel de lucruri care ţi se întâmplă copil fiind. Ţi-e părinte, ai nevoie, de aceea există doi ca să facă un copil, pentru că un copil are nevoie de amândoi“, a spus Victor Rebengiuc la Digi 24.

Actorul a vorbit şi despre anii grei din copilărie, afirmând că nu a avut norocul să mănânce prea multă carne, deoarece făcea parte dintr-o familie săracă din Bucureşti.

„Am avut o viaţă foarte modestă, am fost oameni săraci, foarte săraci familia mea. Exista un singur salariu, al maică-mii, care ne ţinea în viaţă. În copilărie am mâncat rareori carne. Fasole, cartofi, varză, ăsta era meniul nostru obişnuit. De sărbători mai prindeam câte o bucată de carne. Trăind aici, în Bucureşti. Eu sunt născut şi crescut şi încă în viaţă în Bucureşti. Mama nu ne-a părăsit, tata ne-a părăsit. Şi el s-a prăpădit, a murit în război, în 1942, la Stalingrad. Am avut, ca urmare a morţii lui, o pensie de orfan de război, fratele meu şi cu mine, şi aşa am putut să trăim şi cu banii ăştia pe care îi primeam, habar n-aveam cât era pensia, dar oricum era un ban care venea în casă, acolo, şi ne mai ajuta până am terminat şcoala, pe urmă am intrat la facultate“, a mai dezvăluit Victor Rebengiuc.