Emilia Popescu: "Am făcut şcoala de mai multe ori"
„Am început să lucrez de tânără cu un geniu!”, mărturiseşte actriţa Emilia Popescu la „Nocturne. Parcurgem un drum al memoriilor şi al intimităţilor sufletului cunoscutei actriţe.
Şi-a dat seama devreme că e norocoasă, privilegiată să aparţină unei trupe, iar Teatrul Bulandra era visul oricărui actor: „Mă minunez cât de natural şi uşor au venit lucrurile. Am făcut şcoala de mai multe ori, cu mai mulţi regizori şi mentori”, povesteşte Emilia Popescu.
„ Lui Florian Pittiş îi datorez intrarea mea pe un cal alb în Teatrul Bulandra, în meserie. Profesor un an şi jumătate, primul meu spectacol la Teatrul Bulandra, care a fost considerat şi ca un fel de concurs: Câinele grădinarului, 1988. Florian Pittiş = destin şi noroc!”, mărturiseşte Emilia Popescu. 1988 este, de altfel, şi anul în care a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale din Bucureşti, clasa profesorilor Olga Tudorache şi Florin Zamfirescu.
O actriţă admirată, aplaudată, care şi-a împletit destinul cu teatrul – Teatrul Bulandra, Teatrul de Comedie, Teatrul Naţional, Teatrul Metropolis - este invitata Marinei Constantinescu la „Nocturne”, astăzi, de la ora 23.00, la TVR 1.
Emisiunea începe cu un minunat exerciţiu de iubire şi recunoştinţă faţă de nume mari ale teatrului românesc, un drum al memoriilor şi al intimităţilor sufletului actriţei Emilia Popescu.
„Am început să lucrez de tânără cu un geniu”, susţine actriţa, vorbind cu admiraţie profundă despre regizorul Liviu Ciulei. „Nu am auzit niciodată din gura lui că nu e bine. Îţi explica blând şi din asta îţi dădeai seama cât ai fost tu de prost şi cât era el de elegant”.
În toată povestea, e vorba şi despre curaj: „Tu nu-l ai, dar când faci primul pas pe scenă, se îndură Dumnezeu de tine!”, crede cu tărie cea care a dat viaţă, în peste 30 de ani de carieră artistică, unor zeci de personaje pe scenele marilor teatre bucureştene sau pe marele ecran.
„Adună-ţi cu grijă amintirile, ţine-le minte. O să ai nevoie de ele” Cuvinte pline de iubire şi admiraţie rosteşte actriţa atunci când vorbeşte despre una dintre cele mai dragi fiinţe din lume. De la ea, de la mama ei, spune că a moştenit doar energia: „Mie mi-e frică, am dubii, sensibilităţi. Nu am tăria ei", recunoaşte actriţa.
Tot de la mama ei a primit una dintre cele mai importante poveţe: „Adună-ţi cu grijă amintirile, ţine-le minte. O să ai nevoie de ele”. Şi-a însuşit-o şi, poate, tocmai de aceea „eu mă plimb deseori cu partea frumoasă a trecutului meu”, spune împăcată, zâmbind, actriţa Emilia Popescu.
