Hollywoodul de altădată: Stan şi Bran, băgaţi în bucluc de femei. Vieţile din spatele comediei

12 februarie, 2019

9 stan si bran 2 gettyimages 2643849 jpg jpeg

Un englez slăbănog şi un american rotofei au schimbat lumea umorului pe celuloid, alcătuind cel mai faimos duo din istoria comediei. Dar dacă pe ecran cei doi păreau atât de copilăroşi, în realitate vieţile lor au fost complicate de femei, vicii şi tragedii

Poate vă vine greu să credeţi, dar împiedicatul Stan, originar din Ulverston, Anglia, a fost mai întâi, pe când avea 19 ani, angajat ca dublură a lui... Charlie Chaplin. Şi mai greu de crezut e că Arthur Stanley Jefferson, a fost... un fel de copil de bani gata în lumea actorilor. Căci tatăl său deţinea mai multe teatre în nordul Angliei şi Scoţia. Aşa încât primul său job ca actor, la compania teatrală Levy and Cardwell din Glasgow, i-a fost asigurat de tatăl său. Iar la momentul în care s-a lansat în incredibilul duet comic cu Oliver Hardy, era departe de-a fi un novice. Jucase deja în peste 50 de filme. Dar, desigur, era un talent autentic, nu unul de seră, artificial întreţinut de tatăl său.

Şi tot la momentul lansării alături de Oliver, în 1926, Stan trăise deja un capitol tumultuos de viaţă, căci tocmai lui îi venise de hac o femeie. Dornic să dovedească ceva pe cont propriu, emigrase în Statele Unite, unde s-a îndrăgostit de actriţa Mae Dahlberg (foto sus), care s-a dovedit a fi o adevărată ghiulea de piciorul său. Căci Mae voia să joace în toate filmele în care Stan avea roluri. Cei doi devastau cabinele de machiaj cu certurile lor, astfel încât se zice că producătorul Joe Rock, care se ocupa de Stan, i-ar fi plătit o mică avere lui Mae ca să-şi părăsească partenerul şi să se întoarcă în Australia natală. Acesta avea să fie doar începutul, căci ulterior Stanley a bifat patru căsnicii!

Departe de-a fi la fel de înstărită, familia lui Oliver Hardy şi-a trimis fiul la Colegiul Militar Georgia, din Milledgeville, SUA. Băieţelul buflei nu era, însă, prea interesat de acest gen de educaţie. Iar în 1910, pe la 18 ani, când în Milledgeville s-a deschis un cinematograf, Oliver s-a angajat acolo, făcând de toate, de la proiectat filme la vândut bilete. Descurcăreţ, Hardy s-a mutat apoi în Jacksonville, Florida, unde industria cinematografică înflorea şi unde a lucrat ca artist de vaudeville mai întâi, iar apoi a început să joace în filmele produse de Lubin Studio. Era un talent nativ, aşa că până la momentul de graţie al anului 1926, Oliver apăruse şi el deja în aproape 100 de filme. Şi, asemenea lui Stanley, bifase deja un mariaj. Fusese însurat cu o pianistă mai în vârstă decât el, Madelyn Saloshin (foto sus), din 1913 până în 1921, an în care a trecut printr-un divorţ foarte urât, fiindcă se îndrăgostise de mai tânăra actriţă Myrtle Reeves (foto jos), cu care s-a şi însurat ulterior. Doar ca să constate după nunta precipitată că Myrtle era o alcoolică ce le-a transformat mariajul în numeroase drumuri spre sanatorii şi clinicile de dezintoxicare, unde el o interna şi de unde ea evada… Într-una dintre dăţi, Myrtle s-a închis într-o cameră de hotel şi a ameninţat că se aruncă pe geam, totul sub ochii poliţiei, pompierilor şi presei adunate afară.

S-ar putea spune, aşadar, că în 1926, atunci când s-au întâlnit în Culver City, California, Stan şi Oliver erau doi bărbaţi trecuţi deja prin viaţă şi copţi din punct de vedere artistic. Primul avea 36 de ani, celălalt, 34. Destinul îi adusese în acelaşi punct, la casa de producţie a lui Harold Eugene Roach, Hal Roach Studios, unde s-au angajat amândoi. Stanley îşi schimbase deja cu ani în urmă numele de scenă în Stan Laurel, de unde numele american al duo-ului de Laurel & Hardy. Ideea genială de a-i alătura i-a aparţinut regizorului de la Hal Roach Studios, Leo McCarey. “Nu sunt atât de prost pe cât arăţi tu”, i-a spus, într-o zi, Stan lui Oliver. Iar aceasta a devenit una dintre cele mai savuroase replici ale celor doi comedianţi, care au făcut împreună peste 120 de filme, dintre care o serie de scurtmetraje mute.

Dintre ei, Laurel era cel mai muncitor şi răbdător, cel care ducea greul parteneriatului după ce filmările se terminau, rămânând până târziu în noapte, pentru a finaliza montajul şi producţia. Hardy, în schimb, era aproape dependent de golf (a participat şi la câteva competiţii) şi, de câte ori putea, îşi punea crosa pe umăr şi pleca cu Bing Crosby pe teren.

Dar nici după ce s-au întâlnit şi au început să facă filme împreună vieţile lor nu s-au liniştit. Disperat de beţiile lui Myrtle, rotofeiul Oliver a început o relaţie extraconjugală cu o anume Viola Morse, o femeie divorţată, cu un copil. Legătura lor avea să dureze 10 ani, până când Oliver şi-a luat, în sfârşit, inima-n dinţi să-şi facă ordine în viaţă, divorţând de Myrtle şi despărţindu-se şi de Viola. Disperată în urma rupturii dar şi după moartea fiului ei, Viola a luat o supradoză de somnifere şi s-a urcat la volan, izbindu-şi maşina de un copac… Culmea este că a supravieţuit.

Oliver, în schimb, n-a renunţat la ideea de mariaj şi s-a însurat a treia oară, cea de-a treia soţie, Virginia Lucille Jones (foto sus), rămânându-i alături până la moarte. Prezenţa ei n-a reuşit, însă, să le îndepărteze pe cele două foste soţii, Madelyn şi Myrtle, care au revenit sistematic pentru a-i cere bani – Myrtle încercând să-l forţeze chiar şi pe patul de moarte să-i lase mai mult din avere.

De celalaltă parte, nici Stan aka Laurel nu s-a împăcat mai bine cu femeile. Însă de notat este că el avea realamente un mare success la femei, pe care le fermeca imediat cu ochii săi albaştri. După despărţirea de Mae, s-a căsătorit în 1926 cu actriţa de filme mute Lois Neilson (foto sus). Nici bine nu s-a însurat că a început o aventură cu actriţa franceză Alyce Ardell. Dar distracţia lui n-a durat prea mult. Soţia, Lois, a adus pe lume o fiică. Din nefericire, al doilea lor copil, un băieţel născut în 1930, a murit după doar nouă zile. Această dramă a şi dus, încet, la destrămarea căsniciei. Şi l-a făcut pe Stan să se afunde şi mai tare în alcool.

În 1935 a divorţat de Lois pentru a se căsători cu Virginia Ruth Rogers. Trei ani mai târziu, a divorţat din nou şi s-a însurat cu Vera Ivanova Shuvalova, o dansatoare rusoaică materialistă şi alcoolică – al cărei nume de scenă era Illeana (foto jos). Altfel spus, o combinaţie cum nu se putea mai rea. Şi un mariaj făcut la beţie.

În 1941, probabil într-o dimineaţă lipsită de aburii alcoolului, Stan a intentat divorţ – dar culmea! pentru a se recăsători cu Virginia Ruth (foto sus)! Mai ţineţi pasul?

Finalmente, în 1946 s-a despărţit din nou de ea. “E un băiat bun, dar nu ştie ce vrea!”, l-a descris Virginia la cel de-al doilea lor divorţ. În cele din urmă, Stan şi-a găsit liniştea alături de văduva Ida Kitaeva Raphael, cu care n-a rezistat să nu se însoare. De data aceasta mariajul a durat, însă, două decenii, până la moartea sa. Un zigzag amoros căruia personajul său cel bleg şi ameţit sigur nu i-ar fi făcut faţă! Dar publicul tocmai de-asta îl iubea.

Succesul lor a depăşit perioada anilor ’20-’30, când erau la modă. Adevăraţi clasici ai comediei mondiale, Laurel şi Hardy provocau în continuare busculade în anii ’50. Oamenii se înghesuiau să-i vadă pe comicii care-i făceau să le dea lacrimile de râs. Aflaţi în turneu în Irlanda, în 1953, artiştii au trăit unul dintre cele mai emoţionante momente atunci când, mergând pe o stradă din Queenstown, clopotele bisericii au început să bată altfel: reproducând celebra melodie a genericului lor, The Cuckoo Song. “Am plâns amândoi atunci, fiindcă am simţit atâta dragoste venind din partea tuturor”, a mărturisit sensibilul Laurel.

Aceea a fost una dintre ultimele ocazii în care cele două staruri s-au întâlnit cu publicul. Un an mai târziu, Oliver a suferit un atac de cord. A fost primul semnal. De altfel, ambii artişti fuseseră toată viaţa extrem de neglijenţi cu sănătatea lor. Hal Roach îşi aminteşte că fumau “ca două locomotive”. În anii următori, Hardy, pe care toată lumea îl iubea tocmai pentru faţa lui plină ca de bebeluş (era poreclit Babe Hardy) şi fizicul lui corpolent, dar extrem de mobil, a slăbit şocant de mult. Iar din scrisorile rămase de la Laurel reiese că prietenul lui suferea de cancer. Dar trecerea lui în nefiinţă a fost provocată de o tromboză cerebrală, în 1957. Ironia a făcut ca Stan, la rândul lui foarte bolnav, să nu poată ajunge la înmormântare. “Babe ar înţelege”, a spus el. Oricum ura înmormântările. Meseria lui fusese râsul… Laurel şi-a luat şi el “Adio!” de la lume în 1965. Avea probleme cu inima şi prietenii lui spuneau că oricum a fost de mirare că apucase 74 de ani la cât de mult fumase şi iubise. Iar el, simţindu-şi sfârşitul aproape, avusese grijă să-i avertizeze în ultimii săi ani: “Dacă cineva va fi trist la înmormântarea mea, nu voi mai vorbi cu el niciodată!”.