Ingrid Bergman, Bette Davis, Marlene Dietrich, în cel mai prost rol al vieţii - cel de mamă!

Trei dintre superstarurile vechiului Hollywood au ratat acest rol, din cele mai diverse motive: tumultul vieţii din Cetatea Filmului, vremurile prea conservatoare, o dragoste prea mare pentru faimă ori pentru un bărbat. Iată ce-au avut de spus copiii care s-au întors împotriva lor, în aceste extrase din ediţia de colecţie marca OK!, "Legendele Hollywoodului"

Trei dintre superstarurile vechiului Hollywood au ratat acest rol, din cele mai diverse motive: tumultul vieţii din Cetatea Filmului, vremurile prea conservatoare, o dragoste prea mare pentru faimă ori pentru un bărbat. Iată ce-au avut de spus copiii care s-au întors împotriva lor!

Marlene Dietrich

La 22 de ani, pe când se lupta să se afirme în filmele nemţeşti, Marlene era deja căsătorită cu Ru­dolf Sieber, un asistent de producţie care-i va rămâne toată viaţa soţ. Iar un an mai târziu, cei doi o aveau deja pe fiica lor, Maria. Din acel punct, Marlene şi-a proiectat o viaţă dublă: nimic nu avea să zdruncine legătura ei cu Rudolf, la fel cum nimic nu avea să împiedice căutarea paralelă a pa­siunii în braţele VIP-urilor hollywoodiene. Despre drama ei trăită de Maria în sânul unei familii neconvenţionale lumea a aflat cu stupoare când ea a lansat o carte. Simplul fapt că propriul ei copil o numeşte în paginile volumului doar „Dietrich“ spune multe despre legătura lor: obsedată de propria imagine, actriţa nu încetase să fie divă nici în faţa fiicei sale. „Eu am fost produsul ei. Am fost ca o foaie albă de hârtie pe care s-a tipărit doar ce spunea Dietrich, doar ce gândea Dietrich. Eram creaţia ei, îi aparţineam, aşa că-mi vorbea de parcă îşi vor­bea ei însăşi“, scrie Maria, care i-a servit în anii ei de glorie la Hollywood ca asistentă şi confidentă.

Desigur, Maria ar putea fi acuzată că a distorsionat imaginea lui Marlene din prea marea suferinţă de a nu fi avut o mamă adevărată. Şi se prea poate ca destăinuirile ei să fie mai mult decât ceea ce s-a întâmplat în realitate. Două lucruri şochează, însă, cititorul, în căutarea rădăcinii acestei suferinţe. Maria spune că la 13 ani a fost violată de o guvernantă lesbiană – iar vina, consideră ea, a purtat-o în întregime Die­trich, pentru că a acceptat o astfel de angajată care să-i poar­te de grijă propriului copil. Cel de-al doilea: Tamara, amanta tatălui ei, care-i devenise extrem de apropiată (probabil mult mai aproape de ideea de mamă după care tânjea) a ajuns, final­mente, să se interneze la psihiatrie, din cauza durerii provocate de Marlene, care n-a vrut să renunţe niciodată la Rudi. Iar la clinica unde a fost internată, Tamara a fost ucisă de una dintre paciente. Un sfârşit a căruit vină, spune Maria, a purtat-o, în întregime, tot Dietrich!

Ingrid Bergman

Iubirea ei cu regizorul italian Roberto Rossellini a şocat o lume întreagă – fiindcă la acea vreme, ea era căsătorită cu medicul Peter Lindstrom, cu care avea o fiică, Pia. Iar Rossellini era, la rândul lui, căsătorit.Când ziarele au început să scrie că vedeta e însărcinată cu copilul lui Rossellini, americanii, cu inima frântă, i-au întors spatele. Nu înainte de a o pedepsi. Căci valurile şocului suferit de public au ajuns până în Senatul american, unde mult iubita lor soră Mary Benedict, aşa cum fusese înrămată în conştiinţa americanilor după rolul făcut în 1945, a fost descrisă drept un instrument al diavolului şi declarată persona non grata.

A urmat un divorţ ultra-mediatizat – al ei, căci Roberto s-a eliberat discret şi rapid de contractul cu Marcella de Marchis – şi o luptă cruntă pentru custodia Piei. Finalmente, fata a rămas la tatăl ei şi, cu toate că încercase din răsputeri s-o câştige la tribunal, Ingrid a fost arătată cu degetul drept mama care-şi abandonase copilul pentru un alt bărbat. „A fost scandalul acelei ere. Tocmai ieşisem din al doilea Război Mondial. Eu aveam zece ani când s-a întâmplat. Tata m-a luat la Londra ca s-o vizitez pe mama. Dar dacă ai fost despărţit de un părinte o vreme, e foarte greu să înţelegi o vizită de doar o săptămână. Am revăzut-o la 12 ani. Ne-am reu­nit apoi la Paris, când eu aveam 18 ani. Apoi nu ne-am mai întâlnit“, poves­teşte Pia, care s-a reapropiat de mama ei abia spre sfârşitul vieţii acesteia. „Nu mi-a plăcut şi n-am înţeles de ce ne-a părăsit.”

Bette Davis

Actriţa a avut o fiică, Barbara, cu cel de-al trilea soţ, William Grant. Diagnosticată cu cancer la 75 de ani, în 1983, Bette a recurs la mastectomie, suferind în următoarele două săptămâni patru atacuri cerebrale care au dus la o paralizie pe partea stângă. Abia după doi ani, a suferit, însă, şocul vieţii, când singura ei fiică naturală, Barbara, a publicat cartea „My Mother’s Keeper“, descriind-o drept o mamă alcoolică, egocentrică şi obsedată de control.

Oricâte seminţe de adevăr ar fi conţinut această trădare, o femeie de 78 de ani cu sănăta­tea şubredă n-a putut s-o îndure. „Încă încerc să-mi revin după faptul că un copil de-al meu a putut să scrie despre mine pe la spatele meu. De fapt, nu-mi voi reveni niciodată (…) Cartea ta e o lipsă incredibilă de loialitate şi recunoştinţă pentru viaţa privilegiată care cred că ţi s-a dat. Şi pe care o ai în continuare, căci numele meu a făcut din cartea ta un succes“, a concluzionat dur Davis în volumul ei de memorii din 1987, „This’N That“.

Află mai multe despre secretele Cetăţii Filmului din ediţia de colecţie ”Legendele Hollywoodului”. Albumul, oferit de revista OK!, prezintă 24 de poveşti emblematice într-un album dedicat idolilor care au trăit cu adevărat, dincolo de succes şi faimă.

Foto: Getty Images/Guliver