Ironia sorții: funeraliile lui Ion Iliescu, organizate într-o fostă reședință regală. Cine a fost prezent și cine a absentat?
Funeraliile primului președinte român post-decembrist au fost organizate la Palatul Cotroceni, fosta reședință a Regelui Carol I, cu toată pompa protocolului funeraliilor de stat.
E o ironie a sorţii că Ion Iliescu şi-a încheiat călătoria pe această lume tocmai la o reşedinţă regală, el care a fost marele oponent al Regelui Mihai şi care a împiedicat revenirea în ţară, după Revoluţie, a Familiei Regale, după ani grei de exil.
Şi totuşi, la capătul unei vieţi controversate, între aplauze, regrete, acuzaţii şi injurii, Ion Iliescu a fost condus pe ultimul drum cu toată pompa protocolului funeraliilor de stat, în lipsa oricărui obstacol legal - justiţia tergiversând inexplicabil trimiterea sa în judecată şi tragerea sa la răspundere pentru crimele petrecute în zilele Revoluţiei şi în timpul celor două Mineriade.
Ion Iliescu a murit pe 5 august 2025, la vârsta de 95 de ani, fiind primul şef de stat român post-decebrist decedat. Prin urmare, aceasta este şi prima oară când România este martora unor funeralii de stat organizate pentru un preşedinte.
La ceremonia organizată la Palatul Cotroceni au participat peste 100 de militari din Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul”, care prezintă ultimul onor: înclinarea drapelului.
Deşi a transmis iniţial că va participa la funeraliile lui Ion Iliescu, preşedintele Nicuşor Dan a fost marele absent de la ceremonia de astăzi de la Palatul Cotroceni. El a transmis pe canalul online al Administraţiei Prezidenţiale că "Istoria îl va judeca pe Ion Iliescu, personajul central al tranziției anilor ‘90. Este obligația noastră să lămurim marile dosare ale epocii, pentru a merge asumat mai departe. Dumnezeu să-l ierte!".
Au fost, însă, prezenţi fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, foştii premieri Adrian Năstase, Nicolae Văcăroiu, Theodor Stolojan, Viorica Dăncilă şi Marcel Ciolacu, precum şi alţi membrii marcaţi ai vieţii politice, printre care l-am remarcat şi pe fostul ministru Alexandru Mironov.
Cu o zi înainte, la catafalcul lui Ion Iliescu au ajuns şi fostul preşedinte Traian Băsescu, fostul premier Victor Ponta, Theodor Meleșcanu, Mădălin Voicu, George Becali şi mulţi alţii.
Printre marii absenţi de la funeraliile de stat s-au numărat şi foştii premieri Petre Roman şi Mircea Geoană, fostul președinte Klaus Iohannis şi ministrul Sorin Grindeanu.
De precizat că Nina Iliescu, soţia lui Ion Iliescu, nu a putut fi prezentă din motive de sănătate şi mobilitate.
Funeraliile Regelui Mihai
Spre deosebire de ceremonia de astăzi, funeraliile organizate pentru Regele Mihai, în 2017, au avut un caracter aparte. Deși nu au fost, strict formal, funeralii de stat pentru un cap al țării aflat pe ultimul drum, autoritățile de la București s-au implicat prin cele mai importante instituții ale sale în aducerea unui ultim omagiu Regelui Mihai I, care şi-a petrecut ultimele sale zile de viață la Aubonne, în Elveția, într-o casă închiriată, având nevoie de atente îngrijiri medicale.
Pentru omagierea sa, au fost organizate funeralii în calitate de mareșal și comandant suprem al Armatei Române.
Regele Mihai I a fost adus în țară cu o aeronavă a statului român. Guvernul Tudose (PSD) a declarat trei zile de doliu național și a acoperit o parte a costurilor de protocol pentru monarhii veniți în România pentru a participa la funeralii.
Zeci de mii de români au trecut pe la catafalcul Regelui, depus la Palatul Regal între 13 și 16 decembrie 2017, şi și-au luat rămas bun de la ultimul rege al României de-a lungul unei lungi şi emoţionante procesiuni, pentru ca la final Majestatea Sa să fie înmormântat la Mănăstirea Curtea de Argeș, în Capela Regală, lângă înaintașii săi.
Palatul Cotroceni, fostă reşedinţă regală
Sediul actual al Preşedinţiei României este o elegantă vilă de patrimoniu care, iniţial, a fost o mânăstire ridicată în 1679 pe dealul Cotrocenilor de către domnitorul Șerban Cantacuzino şi extinsă de domnitorul Constantin Brâncoveanu. În 1862 Alexandru Ioan Cuza a hotărât să utilizeze Mănăstirea Cotroceni ca reședință domnească de vară, iar ulterior a intrat în posesia lui Carol I, drept reședință de vară.
Regele Carol I a construit în incinta mănăstirii un palat, în folosința moștenitorilor Coroanei, care să-i servească drept reședință oficială în București. Planurile edificiului au fost realizate de arhitectul Paul Gottereau în stil clasic venețian, iar arhitectul român Grigore Cerchez a reconceput aripa nordică în stil național romantic, adăugând o sală mare, cu o terasă deasupra și două foișoare cu coloane, dintre care unul era replica faimosului foișor de la Mănăstirea Hurezi.
Principesa Maria și Principele Ferdinand s-au mutat la Cotroceni în martie 1896. Tot aici, în august 1916, a avut loc Consiliul de Coroană, prezidat de Regele Ferdinand, în care s-a stabilit intrarea României în primul Război Mondial de partea Antantei.
După alungarea Regelui Mihai din ţară şi venirea comuniştilor la putere, Palatul Cotroceni a devenit Palatul Pionierilor între anii 1949 - 1976. Avariat în timpul cutremurului din 1977, lucrările de restaurare au durat aproximativ 10 ani, pentru ca în 1984 Nicolae Ceauşescu să ordone demolarea bisericii fostei mânăstiri.
Palatul Cotroceni a devenit după Revoluția română din 1989 reședința oficială a Președintelui României şi, printr-o ironie a sorţii, scena funeraliilor de stat ale lui Ion Iliescu.
FOTO: capturi de ecran, Administrația Prezidențială, MNIR, Historia
