Ivana Trump - A trăit visul american

18 martie, 2011

A supravieţuit comunismului şi „Trump“-ismului, spun americanii. Acum trăieşte în lux şi nicio bârfă de tabloid, nicio cronică vestimentară şi nici chiar un divorţ nu-i poate strica starea de bine. Iar milionara are deja patru divorţuri la activ!

La cei 62 de ani ai săi, Ivana Trump este la fel de energică, activă profe-sional şi implicată social ca în vremurile bune, iar chipul ei încă trădează acea frumuseţe a femeilor din estul Europei. Mulţi compară povestea ei cu cea a Cenuşăresei, din cauza originilor sale modeste, deşi familia ei era de condiţie medie, după standardele comuniste.

În anii ’40-’50, mama ei, Maria Zelnicikova, lucra cu jumătate de normă ca telefonistă, iar tatăl ei, Milos Zelnicek, era angajat la fabrica de pantofi Bata din orăşelul ceh Zlín, aceeaşi fabrică la care bunica paternă era directoare.

În mijlocul acestei familii, care avea asigurat un trai decent, Ivana a venit pe lume pe 20 februarie 1949. Fiind singurul copil, a fost răsfăţată şi încurajată să-şi dezvolte talentele, iar tatăl ei, fost campion la înot şi schior pro¬fesionist, a îndemnat-o să facă sport. Ivana s-a dovedit talentată la schi şi a câştigat prima competiţie de gen la vârsta de numai şase ani. Premiul întâi: o portocală. Dar asta n-a descurajat-o să-şi continue antrenamentele. Când însă sportul a devenit o prioritate, iar notele ei au început să fie tot mai mici, tatăl său a trimis-o să lucreze la fabrica de pantofi, pentru a vedea ce viitor o aşteaptă dacă nu se ţine de şcoală. După două săptămâni de lucru la linia de asamblare, Ivana a decis să nu renunţe la educaţie, dar nici la sport. Deja, la 15 ani, făcea parte din lotul naţional de schi, călătorind cu echipa şi în afara blocului comunist. A avut atunci o revelaţie. Oraşele, magazinele şi abundenţa de produse care lipseau cu desăvârşire de pe piaţa cehoslovacă i-au dat peste cap toate reperele.

S-a gândit de multe ori să fugă din ţară, dar nu putea scăpa uşor de vigilenţa autorităţilor, iar familiile fugarilor aveau de suferit. Singura cale de-a evada paşnic era să se mărite cu un străin. Aşa că, fără să stea prea mult pe gânduri, Ivana s-a măritat cu schiorul austriac Alfred Winkelmayer. Cu paşaport şi cetăţenie austriacă asigurate, era liberă să călătorească oriunde şi oricând. După cinci ani, căsătoria lor a fost dizolvată la Montréal.

Departe de Cehia, Ivana începea o viaţă nouă: cursuri de limbă engleză şi contracte de modelling şi de publicitate. Şansa ei cea mare a apărut odată cu trimiterea ei la New York, pentru promovarea Olimpiadei de la Montréal. În Big Apple, Ivana i-a atras atenţia tânărului Donald Trump, unul dintre cei mai râvniţi burlaci americani de la acea vreme. „Era foarte frumoasă, dar avea şi o anume scânteie, o energie şi o vitalitate pe care foarte puţini le au“, îşi aminteşte Donald Trump care, în 1976, chiar înainte de Crăciun, a cerut-o de soţie.

Pe 9 aprilie 1977, cei doi s-au căsătorit în cadrul unei ceremonii fastuoase, în New York. După ce Donald şi tatăl său, Fred Trump, au dat lovitura în domeniul imobiliar, devenind regii pieţei newyorkeze, Ivana a simţit că are obligaţia de a-şi ajuta soţul corporatist. Aşa că, pe lângă atribuţiile ei de mamă, ea şi-a pus la bătaie calităţile de bun organizator în cadrul companiei de construcţii a acestuia.

Primul proiect în care s-a implicat a fost hotelul The Grand Hyatt. Ea a coordonat decorarea interioarelor şi s-a dovedit a fi muncitoare, meticuloasă şi cu un simţ estetic foarte fin. Colaboratorii ei spuneau că întotdeauna purta tocuri, dar niciodată nu se dădea în lături de la a-şi sufleca mânecile şi a tranşa dealurile direct cu furnizorii.

Reuşita ei a propulsat-o în funcţia de vicepreşedinte de design interior al organizaţiei Trump. Ivana şi Donald au deve-nit o echipă imbatabilă, care înregistra succes după succes: Taj Mahal Casino, The Trump Tower, Trump Castle & Casino, Plaza Hotel.

Faimosul cuplu nu s-a ferit să-şi etaleze bogăţia şi să-şi facă publice achiziţiile. După ce, o vreme, au locuit într-un triplex amplasat la etajele superioare ale

, decorat de Ivana în stil Versailles, şi estimat ca valoare la 10 milioane de dolari, cei doi au cumpărat o casă pe apă de 4 milioane de dolari, în

, Connecticut. Şi această casă a suferit modificări, iar trei ani mai târziu, în proprietatea lor a intrat şi vestita

, o vilă luxoasă, construită prin anii ’20, în stil spaniol, care necesita reparaţii majore. Cu talentul ei de decorator, Ivana i-a redat proprietăţii gloria de altădată.

Înconjurată de lux şi bogăţie, aflată mereu în vizorul media, cehoaica părea a fi imaginea perfectă a fetei care dobândise totul. Cheltuia mii de dolari pe haine şi bijuterii, dădea petreceri extravagante şi devenise dependentă de atenţia presei. Dar cele mai multe ore le petrecea în biroul ei sau pe teren, într-un alt hotel ori cazinou proaspăt inaugurat, iar absenţa ei de acasă se resimţea tot mai mult. „Vrei să vii acasă la o soţie, nu la un director“, se confesa Donald, care începuse s-o privească mai mult ca pe un partener de afaceri, decât de viaţă.

Bănuind că mariajul său este în pericol, mai ales că circulau unele zvonuri cum că soţul ei ar avea o amantă, Ivana a apelat la chirurgia estetică. Doar că era prea târziu, iar Donald era deja îndrăgostit de cealaltă femeie din viaţa lui, Marla Maples. Când Ivana a hotărât să divorţeze, a urmat un război lung şi dur, susţinut de amicii ei din presa scrisă. Ea pretindea jumătate din averea lui Donald, care ajunsese la 5 miliarde de dolari, în timp ce acesta amintea mereu de acordurile pre şi postnupţiale.

Conflictul a fost sistat la aflarea veştii că tatăl Ivanei decedase în urma unui atac de cord. Donald şi copiii au însoţit-o la înmormântarea din Cehia. După acest ultim tablou de familie, cei doi au hotărât să se despartă amiabil. La partaj, Ivana a primit casa din Greenwich şi 14 milioane de dolari.

(citiţi continuarea în cel mai nou număr al revistei OK! România)