Judy Garland şi-a prins soţul în pat cu un bărbat. Ce alte drame au marcat viaţa actriţei
Judy Garland a fost o zeiţă pe ecran, dar în viaţa personală ducea multe lupte. Dependenţa de droguri, un şir de căsătorii dezastroase şi problemele psihice i-au marcat viaţa actriţei din Vrăjitorul din Oz.
Frances Ethel Gumm nu este un nume celebru pe scară largă, dar sub numele ei de scenă - Judy Garland - a devenit una dintre cele mai cunoscute vedete de film din toate timpurile. Pe lângă faptul că a fost o actriţă de succes, Garland a fost o cântăreaţă extraordinară şi a obţinut şi câteva premii Grammy. Cu toate acestea, în ciuda succesului ei fenomenal, viaţa lui Garland a fost una tragică, marcată de abuzul de droguri, tendinţe suicidare şi căsătorii eşuate.
Şi-a început cariera când avea doar doi ani şi jumătate, cântând. La vârsta de 13 ani, semnase primul ei contract pentru un film. La 20 de ani avea mai multe filme la activ şi câştigase un premiu special al Academiei pentru rolul din Vrăjitorul din Oz . Dar până la 47 de ani era moartă.
Cum s-a estompat una dintre cele mai strălucitoare stele de la Hollywood atât de curând? Viaţa lui Garland a fost plină de drame, dar cea mai sfâşietoare parte este că o mare parte dintre ele ar fi putut fi evitate.
Succesul timpuriu al lui Judy Garland nu a fost ţinut de noroc, ci a fost planificat de mama ei, Ethel Gumm. Fostă interpretă de vodevil, Gumm şi-a împins toate fiicele în spectacole, dar a recunoscut de la început că Garland avea cel mai mult talent.
Judy a început să călătorească în ţară ca solist. Gumm îi dădea fiicei sale pastile de la vârsta de 10 ani pentru a o ajuta să doarmă pe drum. Garland ar fi numit-o pe mama ei „adevărata vrăjitoare răutăcioasă a Occidentului”, o referire la ticălosul dintr-unul dintre cele mai cunoscute filme ale sale, Vrăjitorul din Oz.
Garland i-a spus lui Barbara Walters într-un interviu din 1967 că mama ei e „răutăcioasă”. „Era geloasă pentru că nu avea absolut niciun talent”, a spus ea.
La vârsta de 13 ani, Judy Garland a semnat cu MGM după o audiţie cu proprietarul studioului de film, Louis B. Mayer. Uimit de vocea ei frumoasă, Mayer nu i-a cerut să dea un test pentru ecran, ci a angajat-o pe loc, dar, în loc să i se împlinească visul, Garland s-a trezit curând trăind un coşmar.
Îngrijoraţi de greutatea ei, cei de la studio au început să îi monitorizeze mâncarea. Actriţa era deseori lăsată fără hrană şi obligată să facă foamea. Asta o va face să rămână nesigură cu privire la imaginea corpului ei pentru tot restul vieţii.
Charles Waters, un regizor care a lucrat cu Garland, s-a referit la faimoasa actriţă ca la „răţuşca urâtă” a industriei, potrivit The Independent. El a susţinut că modul în care cei de la studio au tratat-o „a avut un efect dăunător” asupra lui Garland.
Judy Garland nu a fost doar înfometată de MGM, ci şi împrietenită cu dependenţa de droguri. Garland lucra uneori 18 ore pe zi, şase zile pe săptămână. Pentru a o menţine suplă, cei de la studio îi ofereau adolescentei droguri, marcând una dintre cele mai scandaloase poveşti din Vechiul Hollywood. I s-au dat amfetamine pentru a-şi păstra energia şi pastile pentru somn.
Gerald Clarke, autorul cărţii Get Happy: The Life of Judy Garland, a dezvăluit în biografia sa că vedeta era hărţuită sexual şi oferită bărbaţilor încă de la 16 ani. „Să nu credeţi că nu au încercat cu toţii”, a spus Garland într-un memoriu neterminat, descoperit de Clarke în cercetărie sale. Şeful studioului Louis B. Mayer i-a complimentat vocea punându-şi mâna pe sânul ei stâng, în dorinţa de a-i atinge inima. „De multe ori am crezut că am noroc că nu cânt cu o altă parte a anatomiei mele”, a spus Garland, care, în cele din urmă, a decis să pună capăt acestor episode. Potrivit memoriei lui Garland, Mayer a început să plângă şi i-a spus că o iubeşte când actriţa şi-a dorit să se distanţeze de el.
Garland a fost hărţuită şi de un alt director de studio, pe care nu l-a numit. Când Garland i-a respins avansurile, ea a spus că a început să ţipe şi a ameninţat-o că îi va strica cariera „Te voi rupe, chiar dacă este ultimul lucru pe care îl fac..
Judy Garland s-a căsătorit de cinci ori. În 1941, la vârsta de 19 ani, s-a măritat cu compozitorul David Rose. Mama ei şi cei de la studio au încercat să o oprească, îngrijoraţi de modul în care mariajul i-ar afecta imaginea. Garland şi Rose au fugit în Las Vegas, dar căsătoria lor a fost de scurtă durată. Au divorţat în 1944.
În anul următor, Garland s-a căsătorit cu regizorul Vincente Minnelli. Au avut împreună o fiică, Liza, dar şi această căsătorie a fost de scurtă durată. Minnelli şi Garland au divorţat în 1951, o decizie influenţată parţial de atracţia lui Minnelli faţă de alţi bărbaţi. Se spune că actriţa l-ar fi găsit în pat cu un iubit.
Un an mai târziu, Garland a ajuns la altar cu omul de afaceri Sid Luft, cu care a avut doi copii, Joey şi Lorna. Au divorţat în 1965. Garland a susţinut că Luft a fost abuziv şi a lovit-o, deşi acesta a negat acest lucru. Luft a susţinut că Garland a încercat să se sinucidă de 20 de ori pe parcursul căsătoriei lor de 13 ani.
Actriţa a avut parte de aceeaşi experienţă cu următorul ei soţ, actorul Mark Herron. Diva nu a mai suportat bătăile pe care le primea, aşa că cei doi s-au separat după doar câteva luni. La fel ca Minnelli, Herron era, de asemenea, atras de bărbaţi, aşa că următoarea lui relaţie va fi cu un alt actor.
Cel de al cincilea soţ, Mickey Deans,în vârstă de 35 de ani, a fost cel care a găsit-o moartă pe actriţă. Judy şi-a pierdut viaţa la 47 de ani, în urma unei supradoze de barbiturice. Deans a rămas fidel memoriei lui Garland şi nu s-a mai recăsătorit.
Judy Garland a avut trei copii în viaţa ei, dar a suferit şi multe alte avortur. Primul a venit la doar 19 ani, potrivit Vanity Fair, pe când actriţa era căsătorită cu primul ei soţ. Avortul era încă ilegal atunci, dar mama lui Garland şi staff-ul MGM au aranjat ca procedura să se facă în linişte. Garland s-a aflat sub îngrijire psihiatrică încă de la vârsta de 18 ani. Niciunul dintre tratamentele la care a fost supusă , cum ar fi terapia cu electroşocuri şi psihanaliza, nu au ajutat-o însă.
