Mai poate Toni Grecu?

Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu când nimeresc pe glumele lui Toni Grecu încep să mi se pară amuzanţi băieţii de la Trăzniţi în Nato. Dacă-l luăm ca termen de referinţă pentru umorul românesc

Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu când nimeresc pe glumele lui Toni Grecu încep să mi se pară amuzanţi băieţii de la Trăzniţi în Nato. Dacă-l luăm ca termen de referinţă pentru umorul românesc, părem a fi intraţi în faliment şi aici. Şi nu noi îl luăm ca termen de referinţă, el se propune. Emisiunea lui se numeşte “Serviciul Român de Comedie”. Singura chestiune amuzantă acolo e că el râde de ce spune. Şi admir capacitatea unui om de a râde la aşa ceva. Eu mă uit perplex. Hai să luăm o emisiune la întâmplare! Că poate sunt eu nebun.

Toni Grecu:“Mitropolia Moldovei a construit două biserici în Tanzania. Cei trei creştini ortodocşi din Tanzania au promis că vor merge la ambele biserici cu condiţia să aibă aer condiţionat şi agheasmă de la frigider”. Publicul izbucneşte în râs. Toni simte însă nevoia să adauge: “Sunt pretenţioşi şi pe acolo credincioşii, ce credeţi voi!”. Şi iar izbucneşte publicul, moment în care el prăbuşeşte o concluzie: “Eh, tare de tot!”. Poate sunt eu nebun. Mai departe. “Gigi Becali i-a cerut unui om de afaceri irakian 65 de milioane de euro ca să vândă clubul Steaua”. Asta e ştirea. Urmează glumiţa. “Irakianul ar fi de acord să dea banii, cu condiţia ca în locul fotbaliştilor să joace oile lui Becali”.Publicul era deja leşinat de râs. Dar Toni nu terminase. Mai trebuia să şi explice spectaculoasa subtilitate. “De ce să joace oile lui Becali?! Pentru că oricum ar obţine rezultate mai bune decât fotbaliştii”. Superb. Urmează un ropot de aplauze şi mergem mai departe. “Trupele de comando americane au găsit filme pentru adulţi în ascunzătoarea lui Osama Bin Laden”…ştirea. Şi începe acum Toni Grecu. “Unul dintre soldaţi a declarat că Osama avea şi numărul din Playboy cu Oana Zăvoranu pe copertă, vă daţi seama?!”. Publicul aici râdea, da’ ăsta încă nu făcuse poanta. Ţineţi-vă bine… urmează: ”Era atât de copleşit de lectura acelei reviste, că n-a auzit elicopterele care au venit să-l termine”. Deci aşa ceva?! Poate cineva să câştige bani făcând glumele astea?! Absolut demoralizant. “Aflat într-o vizită privată în Transilvania, Prinţul Charles s-a întâlnit cu ministrul turismului, Elena Udrea”. Bun, ce glumă face ăsta: “Înaltul oaspete i-a promis că-i va aduce în România pe toţi turiştii rromi aflaţi momentan la Londra”.

Asta e o emisiune de umor, “Serviciul Român de Comedie”. Mă uit la Toni Grecu ca la un actor bun, care a uitat, după aplauze, să iasă de pe scenă. Şi i-a căzut cortina în cap. E şi asta o ştiinţă, aceea de a-ţi da seama când oamenii încep să se uite din inerţie la tine. Aceea de a înţelege când publicul râde cu tine şi când începe să râdă de tine. Toni Grecu mi se pare deja caraghios. Şi-mi pare rău.