Montgomery Clift, actorul care şi-a ascuns orientarea sexuală. Cum a încercat Elizabeth Taylor să îl seducă
Montgomery Clift este unul dintre cei mai faimoaşi actori din istoria Hollywoodului, nu numai datorită muncii sale în faţa camerelor de filmat, ci şi datorită aspectului său. Deşi era talentat, înfăţişarea i-a sporit succesul, deoarece era considerat unul dintre cei mai arătoşi bărbaţi din industria divertismentului.
Născut în Omaha, Nebraska, în 1920, fiul lui William Clift şi Ethel Clift, starul a fost unul dintre actorii adevăraţi de la Hollywood, specializat în interpretarea personajelor emoţionante.
În timp ce majoritatea artiştilor au avut o viaţă umilă înainte de a cunaşte faimă, Clift s-a născut într-o familie destul de bogată, aşa că a crescut într-un mediu privilegiat. Când tatăl său, un broker de pe Wall Street, era plecat la serviciu, Clift îşi însoţea familia în excursii prin Europa şi Bermude, unde aveau o a doua casă.
Cu toate acestea, viaţa luxoasă a familiei avea să fie lovită de prăbuşirea bursei din 1929, forţându-i să se adapteze la o viaţă nou-nouţă, una modestă, în Sarasota, Florida. La scurt timp după ce a intrat în anii adolescenţei, Clift şi-a încercat norocul la compania de teatru locală, pentru că cea care i-a dat viaţă i-a observat pentru prima dată talentul şi l-a încurajat să continue pe această cale.
După ce s-a mutat din nou, de data aceasta în Massachusetts, Clift a reuşit să obţină un rol în „Fly Away Home” , pe Broadway, urmat de rolul principal în „Dame Nature”, la New York. La 17 ani, Clift era deja văzut ca un star de Broadway, iar faima lui a continuat să crească cu fiecare rol, cum ar fi în „There Shall Be No Night”, „Our Town” şi „The Skin of Our Teeth”.
Tânărului îi plăcea să fie pe scenă, unde se simţea cel mai confortabil, aşa că a ezitat când i s-a prezentat ocazia de a apărea pe marele ecran. Cu toate acestea, şi în ciuda rezervelor în ceea ce priveşte viitorul său şi regizorii cu care va lucra, a făcut furori în faţa camerelor în filmul din 1948 „Red River”.
Deşi nu a fost un rol uriaş, Clift a avut ocazia să lucreze alături de una dintre cele mai mari vedete din acea vreme, legenda western John Wayne. Nu a durat mult până când actorul a obţinut un alt angajament, aşa a apărut în „The Search”, în acelaşi an.
Cariera lui Clift a explodat vertiginous, a câştigat o nominalizare la Premiul Oscar pentru cel mai bun actor şi s-a implicat în alte proiecte de mare cotă. Clift a lucrat cu Eliyabeth Taylor în „A Place in the Sun”, a fost distribuit de celebrul regizor Alfred Hitchcock în „I Confess” şi a fost pe ecran cu Frank Sinatra şi Deborah Kerr în „From Here to Eternity”.
Taylor, însă, a fost singura de care s-a apropiat cu adevărat. Charles Casillo, autorul cărţii „Elizabeth and Monty: The Untold Story of Their Intimate Friendship”, i-a numit „suflete pereche”. Potrivit lui Casillo, Taylor, care avea 17 ani la acea vreme, ştia deja efectul pe care îl avea asupra bărbaţilor, aşa că a încercat să îl seducă pe Clift, cei doi fiind surprinşi sărutându-se în spatele limuzinelor de mai multe ori.
Frumosul actor a fost cu siguranţă atras de ea la fel de mult ca şi ea de el, dar se pare că nu a putut să-i spună secretul - că era gay. Din acest motiv, a menţinut relaţia lor la un nivel pur platonic, ceea ce a determinat-o pe Taylor, care era obişnuită ca bărbaţii să cadă sub vraja ei, să-l dorească şi mai mult.
În carte, Casillo a dezvăluit că deseori îl invita în camera ei să repete, apoi se dezbracă în faţa lui şi întreţinea o conversaţie cu el în timp ce făcea baie. „S-a aşezat pe marginea căzii şi a repetat. Acest lucru o intriga, deoarece bărbaţii erau interesaţi de ea pentru aspectul ei fizic. Chiar cred că el este primul care s-a arătat interesat de persoana ei”.
Odată cu trecerea timpului, s-au apropiat şi mai mult , aşa că actorul şi-a făcut în cele din urmă curaj să îi vorbească despre sexualitatea lui. Ea l-a înţeles şi l-a acceptat şi a încercat să se gândească la alţi bărbaţi gay pe care i-ar putea întâlni. Clift a avut altă orientare într-o perioadă foarte grea din istorie, aşa că şi-a păstrat viaţa privată cât de bine a putut.
Potrivit cronicarilor recenţi, Clift s-a simţit destul de confortabil cu cine era şi, deşi nu ascundea faptul că era gay, ca şi Rock Hudson, nici nu se etala.
Viaţa lui a luat însă o întorsătură neaşteptată în 1956. În timp ce pleca de la o petrecere la casa lui Taylor, şi era sub efectul câtorva pahare, Clift s-a izbit cu maşina de un stâlp şi a suferit răni grave, şi-a rupt nasul şi maxilarul.
În cartea sa, Casillo a susţinut chiar că Taylor i-a salvat viaţa . S-a grăbit spre el şi i-a introdus mâna în gât pentru a scoate nişte dinţi rupţi care îi obstruţionau traheea. Accidentul i-a modificat aspectul frumos pentru care era cunoscut. Această pierdere a perfecţiunii şi durerea fizică l-au determinat să dezvolte o dependenţă de droguri şi alcool.
Totuşi, până astăzi, unii biografi sugerează că dependenţa lui a fost alimentată de faptul că a fost forţat să-şi ascundă sexualitatea, deşi nu există nicio dovadă în acest sens.
Un coleg actor afirmă că Clift era de fel de încrezător în sexualitatea sa. Jack Larson, celebru pentru rolul lui Jimmy Olsen în serialul de televiziune de succes din anii 1950 Adventures of Superman, şi-a amintit cum Clift i-a dat un sărut prima dată când s-au întâlnit întâmplător. „Nu era îngrijorat că era gay”, afirmă Larson. De asemenea, criticii subliniază că Clift a avut relaţii sexuale şi cu femei. Dar, în general, relaţiile lui cu bărbaţii aveau mai mult de-a face cu sexul decât cu o conexiune emoţională profundă. O excepţie aparentă a fost legătura din ultimii săi ani cu un bărbat pe nume Lorenzo, care fusese angajat să-l ajute. „Au mers la Londra să îl vadă pe Laurence Olivier, au mâncat împreună, au stat împreună în faţa focului".
Clif s-a stins din viaţă în 1966, la vârsta de 45 de ani, după ce unul dintre colegii săi nu a putut să-l trezească. În urma autopsiei, medicii au stabilit că acesta a murit în urma unui infarct.
