Motivul emoţionant pentru care Adelina Pestriţu a plecat în Italia: "Povestea ei de viaţă m-a făcut să mă simt mică şi neînsemnată"
Adelina Pestriţu a plecat la Milano. De dată această nu într-o vacanţă, ci pentru o cauză nobilă. Frumoasă brunetă a ajutat o fetiţă să se opereze în Italia.
“Zborul asta m-a trecut prin toate stările. Sunt om şi, pe lângă asta, mama. Le ştiu pe fetele de la Asociaţia blondie de aproape 2 ani, timp în care le-am fost alături ori de câte ori a fost nevoie de ajutorul meu. Şi o voi face în continuare pentru că ştiu că puterea sufletelor şi a online-ului schimbă lucruri în vieţile oamenilor.
Mi-au propus să le însoţesc la Milano şi să le arăt urmaritorilor mei pentru ce donează şi ce desfăşurare de forţe este în spatele unei astfel de acţiuni. Am acceptat imediat. Pentru că ştiu că în comunitatea mea sunt oameni care se implică în astfel de campanii şi conştientizează cât de important este ajutorul lor, iar ei merită să cunoască fiecare pas din acest demers. Mi-au spus că implicarea mea le-a adus mult bine. M-am bucurat din tot sufletul. Am donat şi eu şi o s-o fac mereu”, spune Adelina.
Vedeta a trăit cu emoţie toată această călătorie. „Am postat trei poze. Una cu Dl.Dr. Cirstoveanu, un înger al copiilor şi al părinţilor. Cine îl cunoaşte este în asentimentul meu, mai mult că sigur. Prin mâinile dansului au trecut multe suflete şi datorită devotamentului sau mulţi dintre copiii grav bolnavi au fost salvaţi.
O poză cu Cristiana, care a fost adusă la Milano pentru operaţie. Va stă internată câteva săptămâni bune. I-am promis că ne vedem acasă şi la plecare ne-a întrebat dacă o să ne fie dor de ea.
Şi altă poză cu mama eroina a Cristianei. De ce eroina? Povestea ei de viaţă m-a făcut să mă simt mică şi neînsemnată.
Are 10 copii adoptaţi, toţi prin intermediul Asociaţiei Blondie. Îi creşte singură. Era veselă, pozitivă, plină de viaţă şi speranţa. Pentru mulţi ani a trăit în SUA, unde a studiat Psihologia, cu specializare în ataşamentul copiilor”
Am întrebat-o de ce s-a întors în România. Mi-a zis că a venit în 2009 să facă practică şi a rămas aici pentru cei 10 copii, pe care trebuie să-i îngrijească şi să-i crească.Sunt fără cuvinte. Nu putem decide noi în locul lui Dumnezeu, dar putem să donăm”
