Oligarhii ruşi - Cum au făcut avere şi cu ce iahturi se laudă Alişer Usmanov, Andrei Grigorievici Melnicenko şi Ghennadi Timcenko
Miliardarii Rusiei, mulţi dintre ei creaţi chiar de regimul lui Vladimir Putin, au devenit ţinte ale Occidentului, ca răspuns la invadarea brutală a Ucrainei. Iată-i pe trei dintre favorizaţii Kremlinului şi, totodată, blamaţi ai Vestului.
Pe picior de luptă cu Federaţia Rusă, lumea întreagă s-a coalizat, ca niciodată, împotriva Invaziei Roşii, care ameninţă echilibrul de puteri în Europa, dar şi în lume. Replica Aliaţilor NATO în faţa războiului declanşat în Ucraina a fost unitară, imediată şi fără precedent în istorie. Evitând orice manevră militară directă, ţările occidentale au impus o serie de sancţiuni drastice atât Rusiei, cât şi anturajului exclusivist al lui Vladimir Putin, format din oligarhi puternici şi (până acum!) loiali, care şi-au văzut conturile blocate, accesul internaţional restricţionat şi bunurile confiscate, ceea ce a generat pierderi de sute de miliarde în doar câteva zile – toate cu scopul de-a pune presiune pe conducerea de la Kremlin şi de-a tăia finanţarea Armatei Roşii. Dar cine sunt aceşti oligarhi şi cum au ajuns să ocupe primele locuri în topul bogaţilor lumii?
Acest grup de afacerişti nu deţine doar mare parte din bunăstarea Rusiei, ci şi o impresionantă putere de influenţă. Ei au jucat un rol-cheie în economia rusă, după ce au profitat de crizele politice din anii ’90 şi de haosul privatizărilor în masă în perioada de tranziţie de la regimul comunist la capitalismul de tip rusesc. Tocmai de aceea, averile despre care vorbim s-au adunat din domeniul energetic, bancar, cel al construcţiilor şi cel al telecomunicaţiilor.
De-a lungul celor trei decenii de la căderea fostei Uniuni Sovietice, se vorbeşte despre două valuri de oligarhi. Primul a fost generat în perioada „Estului sălbatic“, când vânzările celor mai mari întreprinderi de stat, după 1995, s-au făcut prin intermediul schemei „împrumuturi pentru acţiuni“, prin care guvernul lui Boris Elţîn (primul preşedinte de după ’90) a permis unor magnaţi să cumpere cele mai valoroase părţi ale economiei sovietice cu o reducere considerabilă. Concomitent, aceştia au dobândit putere asupra Kremlinului şi puteau chiar să dicteze uneori politica. Cel de-al doilea val de oligarhi s-a format odată cu venirea la putere a lui Vladimir Putin, în 2000, care a scos din politică orice astfel de influenţă, dând la schimb libertatea absolută în afaceri şi asigurarea unui tratament preferenţial aşa-ziselor corporaţii de stat. Practic, a format o castă cu acces exclusiv la resursele naturale, din care s-au adunat averi uriaşe, sub protecţia unui sistem politic corupt. Şi, din această ecuaţie, Putin taxa şi el jumătate din profit – motiv pentru care se crede că el este cel mai bogat om al planetei.
Astăzi, se remarcă trei tipuri de oligarhi. Mai întâi sunt prietenii lui Putin, cei pe care acesta i-a cunoscut în tinereţe la Sankt Petersburg şi în cadrul KGB. Al doilea grup include lideri ai serviciilor de securitate ale Rusiei, poliţia şi armata – aşa-numiţii „siloviki“, foşti agenţi KGB (redenumit azi FSB), care au privit cu gelozie puterea şi bogăţia oligarhilor din epoca Elţîn şi le-au obţinut pe ambele sub Putin. Iar ultimul grup (şi cel mai mare!) este format din sunt străini, fără legături personale cu Putin, armata sau FSB, unii provenind din era Elţîn.
Alişer Usmanov
Este primul oligarh executat la capitolul avere şi a rămas fără iahtul său de 600 de milioane de dolari. Fost acţionar la clubul de fotbal Arsenal Londra, Usmanov (68) are o avere de peste 17,8 miliarde de dolari, mare parte obţinută din afacerile cu minereu de fier şi oţel, ca acţionar al gigantului Meralloinvest, din investiţiile în gaze naturale, prin Gazprom, şi din tecomunicaţii, ca acţionar MegaFon (telefonie mobilă), Mail.ru (internet) şi proprietar al cotidianului Kommersant.
Şi iată cum afaceristul născut în Uzbekistan, care la început făcea comerţ cu pungi de plastic şi care a făcut 6 ani de închisoare pentru fraude comise în anii ’80, a ajuns, la un moment dat, cel mai bogat om din Rusia. Ca fost sabrer pentru Uzbekistan, el a deţinut şi funcţia de preşedinte al Federaţiei Ruse de Scrimă (2001-2009) şi al Confederaţiei Europene de Scrimă (2005-2009), din 2008 prezidând Federaţia Internaţională de Scrimă. Şi, până să înceapă războiul în Ucraina, finanţa clubul de fotbal Everton.
În 2009, Usmanov a fost primul care a cumpărat acţiuni la Facebook, 1,96%, pentru care a plătit 200 de milioane de dolari. Le-a vândut în 2012 şi profitul său a ar fi fost de aproximativ un miliard de dolari. De-a lungul timpului a mai investit în companii precum Groupon, Zynga, Airbnb, ZocDoc, Alibaba, 360buy şi chiar Apple.
Bijuteria averii sale, iahtul Dilbar, a fost sechestrat în portul Hamburg, unde se afla pentru reamenajare. E vorba despre una dintre cele mai luxoase nave din lume, cu 12 apartamente, o piscină uriaşă, două heliporturi, saună, sală de sport, salon de înfrumuseţare şi cel mai avansat sistem de siguranţă (inclusiv anti-rachetă!).
Iar avionul său de lux, care costă circa 500 de milioane de dolari şi e poreclit Bourhan (după numele tatălui său), e şi el căutat.
În Marea Britanie, Usmanov deţine şi proprietăţi de invidiat, cum ar fi Beechwood House din nordul Londrei (aproape 50 milioane lire sterline), conacul Sutton Place din Surrey (de circa 25 milioane lire sterline) şi vile opulente în Műnchen, Lausanne, Monaco şi Sardinia.
În 2018, şi-a vândut partea de 30% din echipa de fotbal Arsenal pentru aproape 700 de milioane de dolari în numerar.
Andrei Grigorievici Melnicenko
Cu o avere de 21,4 miliarde de dolari, construită în special din afaceri în domeniile energiei şi îngrăşămintelor, ca principal acţionar al companiilor EuroChem Group şi SUEK, el ocupă locul patru în topul celor mai bogaţi oameni din Rusia.
Fantezia lui Andrei Melnicenko (50) a fost dintotdeauna să deţină cel mai elegant vas din lume, iar visul lui a devenit realitate, contra a 400 de milioane de dolari. Ambarcaţiunea cu vele, lungă de 143 metri şi care ar fi trebuit să se numească White Pearl, a primit botezul apei în 2017, fiind numită laconic „A“, doar ca să fie prima în registrele maritime.
Conceput de designerul francez Philippe Starck, iahtul are 8 punţi, permite un echipaj de 50 de membri şi are trei catarge din fibre de carbon, cu o înălţime de peste 100 de metri. Pe fundul navei, într-o cameră specială se poate vedea adâncul mării. Costul ridicat al navei este explicat şi prin decoraţiunile interioare, costul unui metru pătrat al finisajelor costând 10.000 de lire sterline.
Melnichenko deţine şi un aparat de zbor tip Boeing 737 personalizat, dar şi foarte multe proprietăţi, printre care un penthouse în New York şi o vilă pe Coasta de Azur.
Ghennadi Timcenko
Aliatul-cheie al lui Putin a fost printre primii miliardari ruşi sancţionaţi de SUA în 2014, după ocuparea Crimeei de către Rusia. Născut în Armenia şi deţinător al unei triple cetăţenii (armeană, rusă şi finlandeză), a ştiut să adune peste 16 miliarde de dolari din energie (Novatek), transporturi, infrastructură (Stroytransgaz) şi finanţe (banca Rossia, prin care cercul apropiat al lui Putin îşi rulează banii şi face investiţii), după ce a activat în domeniul petrolului, într-o perioadă în care comerţul exterior cu petrol era interzis în Rusia şi putea fi făcut doar cu dispensă de la stat. Dispensă pe care Putin o controla, la Sankt Petersburg! Astfel, cei doi s-au asociat, făcând bani pe care statul rus nu i-ar mai fi văzut înapoi.
Lui Timcenko (69) i se impută, de altfel, că prin compania Gunvor ar fi profitat de căderea Yukos, a oligarhului Mihail Hodorkovski, căzut în dizgraţia Kremlinului.
În ultimii ani, a investit în imobiliare în Europa, deţinând printre altele o reşedinţă în Elveţia şi două hoteluri în Franţa. Iahtul său de 40 m, Lena (botezat astfel după numele de alint al soţiei sale, Elena, cu care are trei copii), a fost construit în 2010, are arborat steagul Insulelor Virgine şi este ancorat în Portosole.
FOTO: Getty Images, Profimedia, Shutterstock
