Reacţiile artiştilor la aflarea veştii că Mihai Contantinescu a murit

Deşi ştiau cât de grave sunt problemele lui de sănătate, colegii de breaslă şi prietenii din mass-media au sperat până în ultima clipă că se va produce o minune. Iată cum au reacţionat aceştia la aflarea tristei veşti a morţii artistului.

Gabriel Cotabiţă "Drum lin catre stele, prieten si coleg drag! 😢"

"E un moment foarte greu, nu-mi vine să cred. Toţi am sperat că se va întâmpla o minune, aşa cum s-a întâmplat şi cu Gabi Cotabiţă. Ne ştiam de când eram colegi, de foarte mult timp. Am cântat împreună, el a fost solistul nostru. Ne-am dat seama de ce talent are, mergea prin toate ţările, era cap de afiş. Era ca un vulcan, compunea aproape zilnic. Foarte, foarte talentat. Am cântat împreună mulţi ani de zile în ţară şi în străinătate, am fost în multe emisiuni împreună. Mie nu-mi vine să cred. Mi-e atât de greu. S-a rupt o bucată din mine, din toată tinereţea mea, toată cariera mea.”

"😐 🎼🎶 😐 Cântecul "E o nebunie" a fost calea mea spre marea muzica românească. Mi l-a compus Mihai Constantinescu, intuindu-mi atât de bine temperamentul vulcanic şi nebunia show-ului. Îi mulţumesc pentru uriaşa inspiraţie de atunci, pentru un cântec care m-a propulsat rapid în sufletele oamenilor. Mihai Constantinescu a fost un suflet cât Casa Poporului. A fost un artist uriaş! Dumnezeu să-l odihnească în Lumina Lui!"

"Mihai al nostru drag! Al meu de o viaţă! Mi-ai colorat copilăria, mi-ai condus paşii în adolescenţă şi m-ai primit în sufletul tău ca prieten drag toată viaţa! Am împărţit cu atâta bucurie sute de scene, de platouri de filmare şi simt acum că s-a rupt ceva în mine! E atât de tristă despărţirea fizică! Doare cumplit! Nu ştie nimeni ce este după... dar sper cu toată fiinţa mea că ne vom mai juca precum doi copii aşa cum am făcut-o mereu aici! Simona, te îmbrăţişez şi-ţi sunt alături! Condoleanţe!"

"Regret enorm. Este o pierdere mare. A fost de aşteptat pentru că agonia a fost îndelungată. A stat mai bine de cinci luni în comă, iar şansele au fost mici. Mihai a fost un mare artist. Noi toţi fredonam cântecele lui. E un mare regret."

"Dumnezeu să te odihnească, dragul nostru Mihai... drum lin către stele! Ai fost şi vei rămâne mereu în inima noastră, artist minunat, coleg şi prieten bun cu suflet de copil! Sincere condoleanţe, draga mea, Simona Constantinescu... sunt alături de tine!😪"

"Dumnezeu să te odihnească, mare artist! Eu cred că ai plecat într-o lume mai bună. Acolo ştiu cât de valoros eşti tu, cât de mult umor ai şi sigur îţi vor pune covorul roşu pe care-l meriţi. Tu şi ceilalţi colegi ai tăi care au plecat şi sunt din ,,Generaţia de Aur’’. Despre care unii jurnalişti vorbesc, vorbe... Nici nu au habar cine şi cât valoraţi voi. Nouă ne pare rău, tare rău că ai ales să pleci... Drum lin, Mihai!"

„A dispărut unul dintre cei mai coloraţi baladeuri ai ultimelor decenii. Era un creator cu texte foarte directe, conforme firii lui, atitudinii lui faţă de viaţă. S-a luptat foarte mult cu viaţa. A avut o droaie de probleme în viaţa lui.”

"Sunt oameni care nu trăiesc degeaba pe pământ... şi tu faci parte dintre ei... Toţi ştiu cât de valoros ai fost ca artist, dar puţini ştiu ce om minunat ai fost... Ai ştiut mereu să spui o vorbă bună, să-i încurajezi şi să-i ajuţi pe toţi cei din jurul tău, ai dăruit mereu zâmbete fără să te dai important... Voi trăi mereu cu amintirea unui om cu suflet mare care şi-a căpătat un loc pe veci în sufletul meu. Dumnezeu să te ierte şi să te odihnească în lumea celor drepţi..."

"Nu mai este loc nici măcar de cuvinte... doar o lume mai puţin minunată... acum... RIP"

"S-a dus şi o lume minunată, a plecat la casa din deal. S-a dus şi Mihai Constantinescu după doamna Isoscel. Şi rând pe rând, dispar toate punctele fixe pe care le aveam când eram copii, toţi oamenii la care ne uitam cu gura căscată înainte de epoca internetului. Ţopescu, Dinică, Dem, Tamara, Stela... Când deschideam televizorul, duminica la prânz, la Album Duminical, şi apăreau ei, parcă obiectul ăla de propagandă cu tub catodic căpăta culoare. Nu mai era totul atât de sumbru, atât de urât. Pentru ei ţineam televizorul în casă, altfel ai mei l-ar fi pus demult pe foc... “