Scandalul dintre Mircea Badea şi Oreste Teodorescu ia amploare

17 septembrie, 2013

1238265 292492084222373 652740666 n jpeg

În urmă cu câteva zile, Mircea Badea anunţa „decesul” unui prieten. Astăzi, prietenul îi dă o replică dură pe pagina sa de socializare, acuzându-l de „aroganţă“, „vid interior“, „agresiune“ şi „mârlănie“.

Săptămâna trecută, Mircea Badea a decis să pună capăt prieteniei cu Oreste Teodorescu, postând un mesaj pe contul său de Facebook:

„Azi un prieten cu care am trăit o viaţă a ales să se sinucidă din lumea mea băşindu-se cu stropi. A făcut-o emanând nişte blestemăţii şi niste ticăloşii cu duhoare pestilenţială care m-a doborât. O să mă ridic. Nici delirul mistic inept, de prostovan, tip Becali, nici eventuale inspiraţii de «sorginte dacică» nu pot justifica monstruozitatea gestului imund. Aşadar, oricât mă voi mai tăvăli în chinuri, dacă ai ales să te sinucizi înjunghiindu-mă, pentru mine eşti mort. Nu voi ţine slujbă. Nici doliu!", a scris Mircea Badea.

În replică, Oreste Teodorescu i-a transmis, prin acelaşi mijloc de socializare, mesajul său:

„Văzând şi citind peroraţiile furibunde ale prietenului meu, m-am gândit cu toată onestitatea, că pe un om nebun îl poţi ajuta cu tratament sau rugăciune. Bani de tratament nu am să-i dau, are el suficienţi, dar aroganţa şi vidul interior îl vor obliga să se creadă singurul normal... Vă rog şi pe voi, nu-i răspundeţi la agresiune şi mârlănie cu aceleaşi reacţii de la bust în jos. Regret că cel care promova adevăruri consistente a ajuns să se exprime mai puţin elevat decât Romeo Fantastic! Prietene, ai fost fantastic, acum eşti doar fanatic! În ciuda tuturor slovelor tale mârlăneşti şi profund neadevărate, în special în ciuda tuturor celor care spun că eşti pierdut definitiv, eu cred în tine, şi în capacitatea ta de a te reîntoarce la normalitate şi bun simţ!“, a scris Oreste pe Facebook, postând totodată şi o imagine cu Mircea Badea.

n-a vrut să lase lucrurile nelămurite, după acest mesaj, şi a ţinut să aducă unele clarificări în cadrul emisiunii sale de la Antena 3:

„Cred că e foarte cinstit şi corect să fac nişte clarificări publice despre ce s-a întâmplat cu Oreste şi cred că şi faţă de el este corect să fac aceste precizări publice. Eu sunt prieten cu Oreste din anul 1996, când l-am adus în echipa noastră la matinalul «Teo şi Mircea». Am trecut în viaţa asta prin miliarde de situaţii, conjuncturi, aventuri, unele situaţii-limită, ne-am chinuit împreună, ne-am bucurat împreună, am râs împreună, am disperat împreună... Am avut perioade în care am fost absolut disperaţi! Eu ştiu ce înseamnă disperarea, ştiu şi ce înseamnă durerea, ştiu şi ce înseamnă umilinţa. Ştiu, le-am trăit din plin! E ca în filmul ăla, «Skyfall», care mie-mi place mie, unde-l întreabă aia: «Ce ştii despre disperare?», «Tot ce se poate şti!» Bun, deci am trecut prin orice în viaţa asta“.

„Protestele cu Roşia Montana au început după 1 septembrie 2013. Eu nu mai vorbisem cu Oreste de vreo 2-3 săptămâni, pentru că eu am plecat în concediu, el era cu nu ştiu ce tabere pe la Sarmisegetuza, prin munţi, pe la Vama Veche, pe nu ştiu unde, în sfârşit. Deci nu mai vorbisem cu el de ceva vreme. Şi mă sună Mihai Gâdea şi zice: «Bă, tu ai mai vorbit cu Oreste?». Zic: «Bă, n-am mai vorbit de vreo două săptămâni-trei. De ce?». «Păi, zice, aveam nişte lucruri de vorbit, omul dorise o emisiune la Antena 3 şi trebuia să mă întâlnesc cu el să dăm drumul la treabă. Şi-l sun şi nu răspunde, şi-i dau mesaje şi mi-a răspuns la un mesaj cam în dodii. Ştii ceva?». «Nu ştiu, hai să-l sun şi eu.»“

„Îl sun pe Oreste, nu răspunde. Eh, zic, o fi ocupat. Sun mai târziu, nu răspunde. O fi ocupat, zic, m-o suna el. Nu mă sună. Îi dau un mesaj: «Băi, eşti OK?». Nu răspunde. Îi mai dau un mesaj, că m-am gândit că mi-oi fi schimbat numărul şi nu oi fi apucat să i-l dau, că eu mi-l schimb o dată pe zi. Şi-i zic, «Mircea Badea sunt, de pe noul meu număr...» Nu răspunde. Îi spun lui Gâdea că nu dau de el, că şi-o fi schimbat numărul, şi-o fi pierdut telefonul... În sfârşit, facem noi investigaţii, dar nu reuşim să aflăm mare lucru. Bun, asta a durat ceva timp, o fi trecut vreo zi-două. După aia, primim un mesaj, şi eu, şi el, concomitent, un mesaj de despărţire foarte dur, în care eram acuzaţi de nişte monstruozităţi. N-o să fac public mesajul ăla, pentru că e un mesaj personal, dar nu e cu nimic diferit faţă de mesajul care i-a urmat, ăla public de pe Facebook“.

„Mă sună Gâdea şi mă întreabă: «Te uiţi pe Facebook la Oreste?», «Nu», că eu eram la bătăi. «Păi eu zic să te uiţi», îmi spune el. Când am primit noi mesajul personal pe telefon, ni s-a părut atât de îngrozitor, atât de oribil, încât am crezut că cineva i-a furat telefonul şi dă altcineva mesaje în locul lui. Şi-atunci, tactica noastră a fost să nu răspundem, să nu zicem nimic, că eu ştiu la cine e telefonul ăsta? Am zis să elucidăm treaba întâi, că era imposibil să-l fi dat Oreste. Şi dup-aia urmează mesajul de pe Facebook, deci public, al lui Oreste, care nu e cu mult diferit de cel personal. Are ceva în plus.“

„Şi scrie aşa: «Identifică manipularea» şi apare o mână cu nişte sforicele. Atenţie, că este îngrozitor! «„Îmi iubesc prietenii şi o voi face toată viaţa, dar cand se întorc împotriva ţării şi a neamului, din care şi ei fac parte, atunci, cu cea mai mare tristeţe în suflet, mă întorc şi eu cu faţa de la ei». Deci ne face trădători de neam şi ţară. Băi, mie mi se pare îngrozitor. E absolut şocant! Mie mi-a căzut capul. «În speranţa că vom înţelege cu toţii că degeaba cucerim lumea dacă ne pierdem sufletul, le spun bunilor mei prieteni: rămaneţi cu Bine (le), nu vă vindeţi conştiinţa şi rodiţi frumos. Cu ori ce preţ şi ori ce risc, nu vă părăsiţi Bucuria». Asta este la fel de odioasă cu trădătorii de neam şi ţară, atenţie! «Am citit în ochii voştri teama şi frustrarea că s-ar putea să pierdeţi toate comorile de pe pământ» A? Ce-a făcut, mă? Deci aveam şi teamă şi frustrare. «Asta e bine, poate începeţi să le faceţi în CER. Doamne ajută, vă iubesc şi vă aştept! Fie ca Neamul să ne ierte pe toţi! Căci Dumnezeu, din această clipă se află doar cu cei curaţi la suflet, smeriţi şi blânzi! Pace vouă, pace tuturor!»

„Eu recunosc că am zăcut un pic. Zic, stai puţin. Ce mă? Cum? Păi, prietene, m-a luat capul. Eu sunt prieten, aproape un frate cu băiatul ăsta de-o viaţă. Deci cum unul care e cu mine de-o viaţă îmi spune că eu trădez ţara şi neamul şi că am teama şi frustrarea că pierd comorile de pe pământ? Prieteni, mie mi s-a părut odios. Eu n-am mai fost atât de jignit... eu nici nu ştiu dacă am fost atât de jignit în această viaţă. Nu ştiu dacă am fost la acest nivel jignit de cineva, că să te jignească cineva cu adevărat nu te poate jigni nici măcar ăla din piaţă care strigă: «Noi suntem împotriva proiectului, dar să moară Badea!» Adică, ăla nu poate să mă jignească. Poate să mă enerveze, dar nu mă poate atinge. Prietene, omul ăsta m-a distrus! Adică, am avut reale probleme nu în a înţelege, pentru că n-am înţeles nici până în ziua de azi, ci în a crede ceea ce văd. Deci a confirmat acest mesaj odios pe care-l primisem cu ceva vreme înainte pe telefonul personal. Atunci, de-abia după ce am reuşit să mă ridic de pe jos, să-mi recapăt un pic suflul, am scris şi eu pe Facebook acel mesaj“.

„Sigur, dacă o să deschideţi netul, un mediu curat, nobil şi al adevărului, o să vedeţi cronologia inversată şi întreaga poveste a acestor mesaje, spusă în mod ticăloşit altfel. Eu am încercat, am spus tot pe mediul virtual că cronologia e inversă, nu eu sunt agresorul, eu sunt ăla călcat în picioare, deci eu sunt în legitimă apărare aici. Nu, eu sunt ăla nenorocitul cu Roşia Montană, cu câini maidanezi şi, mai nou, îl agresez pe Oreste, deci pe fratele meu, cum ar veni. Fie! E-n regulă!“

Oreste Teodorescu i-a dat o nouă replică, probabil şi ultima, pe contul său de Facebook.

„«E penibil să te lupţi cu cineva sortit mereu să piardă!“» (Seneca) Din compasiune eu renunţ! Ceea ce am avut a spune, am zis! Vreau să rămân, totuşi cu o amintire placută!“, a scris el, postând o altă fotografie cu fostul lui prieten, Mircea.