Selma Blair povesteşte cum e să trăiască cu scleroza multiplă: ”Sunt handicapată. Cad câteodată, scap chestii pe jos”

După ce a fost diagnosticată cu scleroză multiplă şi a fost avertizată că viaţa ei nu va mai fi niciodată la fel, ea a răspuns: „Slavă Domnului!“. Deloc surprinzător pentru actriţa care s-a apucat de băut la 7 ani şi a suferit din cauza anxietăţii, a depresiei şi-a agresiunii sexuale!

Imaginea starului din Cruel Intensions şi Legally Blonde, care de-abia se deplasa în baston pe covorul roşu la petrecerea post-Oscar de anul acesta, ne-a impre­sionat pe toţi. Ştiam de anunţul făcut de Selma (46) în octombrie 2018, când a dezvălu­it diagnosticul primit în luna august a anului trecut, însă parcă nu ne aşteptam la o evoluţie atât de rapidă a bolii. Muza lui Karl Lagerfeld,imaginea Chanel şi cea care a primit, în tinereţe, premiul MTV pentru scena sexy din Cruel Intentions (1999) - în care se sărută pa­sional cu Sarah Michelle Gellar - este acum doar o umbră a femeii seducătoare de altă­dată. Îşi târâie piciorul, de-abia îşi mai poate controla mişcările şi are un tremur în voce care-i face discursul aproape neinteligibil. Şi asta-i doar ce-i la vedere!

Selma se plânge de dureri crunte de ani de zile, ameţeşte adesea, scapă lucruri pe jos, se chinuie să meargă şi, de fapt, să-şi con­troleze întregul corp, însă niciun medic nu s-a îngrijorat până acum din cauza acestor simptome. Mai mult, doctorii la care a fost în ultimii cinci ani, adică de când a conştientizat că are o problemă, au considerat că aveau de-a face cu o vedetă ahtiată după atenţie, cu o mamă care-şi creşte singură copilul şi care este mai tot timpul extenuată şi prost dispusă sau cu o femeie aflată la premeno­pauză, ai cărei hormoni au luat-o razna. De-abia după cinci ani de chin şi vizite medicale inutile, Blair a dat, în sfârşit, peste un doctor care i-a propus efectuarea unui RMN, singu­ra modalitate de-a diagnostica scleroza mul­tiplă, boala de care s-a dovedit că suferă şi care constă în incapacitatea sistemului ner­vos de-a comunica cu restul corpului. „Sunt handicapată. Cad câteodată. Scap chestii pe jos. Am memoria înceţoşată. Dar nu ne dăm bătuţi. Continuu să râd în ciuda faptului că nu ştiu ce-o să mă fac, însă un lucru e si­gur – voi face tot ce-mi stă în putinţă!“, şi-a făcut ea cunoscut diagnosticul la sfârşitul anului trecut. După care a tăcut mâlc. Abia în februarie, anul acesta, a revenit cu deta­lii. A apărut la emisiunea TV Good Morning America şi a povestit tot. Sub ochii noştri înlăcrimaţi, pentru că n-am putut rămâne indiferenţi la starea actuală a vedetei care a primit un diagnostic abia după şapte ani de la apariţia bolii. Primele semne ale tulburării autoimune nevindecabile de care suferă au apărut după naşterea fiului ei, Arthur, în 2011, şi de-atunci actriţa se străduieşte neîncetat să pară un om normal. Atât în faţa copilului ei, care caută tot mai mult să stea lipit de tru­pul ei, „parcă pentru a se asigura că sunt tot eu acolo, undeva, înăuntru“, dar mai ales în faţa colegilor ei.

→

Imaginea 1/2: 2 gettyimages 1131923028 jpg jpeg

Simţindu-se mai tot timpul extrem de obosită – a trebuit, odată, să tragă un pui de somn, în miezul zilei, după ce nu făcuse de­cât să traverseze strada, pentru a-şi condu­ce fiul la şcoală – i-a cerut agentului ei să-i găsească de lucru numai aproape de casă, în LA. Însă a acceptat apoi şi alte proiecte din simplul motiv că are rate de plătit la casă. Astfel, anul trecut, a filmat în Atlanta pentru pelicula After, după care s-a apucat să joace în serialul Another Life, produs în Vancouver. În tot acest timp, simptomele sclerozei mul­tiple deveneau tot mai greu de ascuns, iar Selma, depăşită de situaţie. Odată ce a primit diagnosticul, actriţa s-a hotărât să spună ade­vărul. Impresarul ei a încercat să-l convingă pe producătorul executiv al serialului Another Life, Noreen Halpern, să n-o concedieze pe Blair, în ciuda problemelor ei medicale. Şi a reuşit. „E o profesionistă desăvârşită!“, a de­clarat producătorul serialului care-i contu­rează parcă Selmei noua viaţă. „Nimeni n-a ştiut că e bolnavă până n-a decis ea să le spu­nă oamenilor.“ De fapt, toate reacţiile primite de Selma, imediat după anunţarea diagnos­ticului, au fost înduioşătoare. Amy Schumer îl are pe tatăl el suferind de aceeaşi boală şi a contactat-o negreşit pe actriţă pentru a-şi împărtăşi opiniile, designerul Marc Jacobs, care a denumit odată o poşetă după Selma, i-a fost, de asemenea, alături actriţei, iar colega ei de pe platoul Cruel Intentions, Sarah Michel­le Gellar, a fost văzută împingând-o pe Selma în cărucior, la Disneyland, pe 1 aprilie. Dar, la numai trei luni după ce acest val de empatie a început să se reverse asupra ei, boala s-a agravat pe neaşteptate. „Nu credeam că o să ajung aşa rău…“, a recunoscut Blair. După ce n-a răspuns aproape deloc la tratamentul ad­ministrat în doză mare, au apărut rezerve în privinţa evoluţiei actriţei. Deplasările ei, oricât de scurte, sunt acum condiţionate de baston, vederea i-a fost afectată, iar simpla activitate ca îmbrăcatul e un coşmar pentru frumoasa brunetă, care a ales să-şi facă un bob blond doar pentru că nu mai poate să-şi ridice braţele ca să se pieptăne. Trist? Nu neapărat mai trist ca viaţa ei de până la diagnostic!

Selma s-a născut într-o familie de evrei înstăriţi din Michigan, o suburbie din Detro­it. În ciuda aparenţelor, familia ei – constituită din tatăl Elliot, avocat, mama Molly Ann Beit­ner, judecător, şi cele trei surori mai mari ale actriţei – era profund marcată de-o tristeţe evidentă pentru Selma. „Aveam parte şi de momente fericite, dar ele se petreceau depar­te de casă, în vacanţe. Parcă duceam o viaţă dublă, cum ajungeam acasă, ne şi scufundam într-o tristeţe zdrobitoare“, îşi aduce aminte cea care şi-a găsit alinarea în alcool încă de la 7 ani. „Trecutul meu e plin de tristeţe“, a dez­văluit vedeta care se luptă, şi-n ziua de azi, cu depresia şi anxietatea. Studiul a fost salva­tor pentru tânăra care şi-a schimbat numele de familie imediat după divorţul părinţilor. „Yoko Ono a venit, într-o zi, să ne vorbească la şcoală…“, povesteşte fosta elevă de la Cran­brook Kingswood. „Şi acea experienţă mi-a dovedit că există ceva mai mult decât întune­ricul din casa şi sufletul meu. De asemenea, filmele m-au scos din starea în care eram. Şi moda…“

În 1995, a absolvit Magna Cum Laude Uni­versitatea din Michigan, cu specializări în En­gleză, Psihologie şi Fotografie, după care s-a mutat, plină de speranţe, în New York. Nu era hotărâtă asupra profesiei pe care urma s-o îmbrăţişeze, oscila între actorie şi fotografie, şi nu-i era clar nici cum avea să se descurce singură într-un oraş mare şi străin, unde nu avea asigurat nici măcar un acoperiş deasupra capului. „Trăiam pe străzi şi mă mai duceam să dorm în corturile de la Salvation Army“, explică Selma situaţia precară în care se afla. Norocul a dat peste ea în momentul în care un impresar a descoperit-o în timpul unei ore de actorie, la Stella Adler Conservatory, şi, la numai un an după întâlnirea cu el, Blair a apă­rut în filmul Cruel Intentions (1999). Cariera Selmei a cunoscut o notă ascendentă odată ce numele i-a apărut pe genericul filmului care a făcut ravagii printre adolescenţi, iar în 2001, Blair i-a dat replica lui Reese Witherspoon în Legally Blonde. Atracţia sa pentru rolurile dark s-a dovedit cu ocazia obţinerii unor replici de impact în The Poker House – în care era mama prostituată a lui Jennifer Lawrence – şi peli­cula SF Hellboy, unde, sub regia lui Guillermo del Toro, a avut o prestaţie absolut „superbă“, conform The New York Times. Ca urmare a succesului filmului, actriţa a apărut şi în ur­marea Hellboy din 2008. Din păcate, la acel moment, Selma era deja profund afectată de simptomele sclerozei multiple. Constant epu­izată şi deprimată, actriţa s-a văzut nevoită să renunţe la rolurile care i-ar fi propulsat carie­ra la nivel de A-lister şi i-a cerut impresarului ei să-i găsească de lucru doar în oraşul în care locuia. Nici măcar ea nu este impresionată de realizările ei profesionale la care a fost nevoită să se limiteze: „Cea mai bună reprezentaţie a mea a fost în piesa Gruesome Playground Inju­ries“, susţine ea. „Deci doar câţiva oameni din Houston ştiu cât de talentată sunt.“ Se simte un oarecare regret în vocea ei legat de ceea ce ar fi putut realiza la Hollywood şi depre­sia, anxietatea, scleroza multiplă şi alcoo­lismul nu i-au permis. „După ce-am născut, beam din cauza durerii pe care mi-o pricinuia despărţirea de copil, atunci când el se ducea să stea la tatăl lui, dar şi a durerii insuportabile pe care o simţeam fizic“. Şi care era cauzată de scleroza multiplă. „N-am reuşit niciodată să beau cu limită, ca o doamnă. De fapt, con­sideram alcoolul un analgezic la care apelam în disperare.“ Şi motive au existat destule care să-i adâncească disperarea.

Dacă a simţit nevoia să se „anestezieze“ cu alcool încă de la 7 ani, din cauza atmosferei apăsătoare din casa părintească, nici la ma­turitate n-a fost ocolită de suferinţă. Până şi prima ei mare iubire a avut un sfârşit tragic. În 1990, iubitul pe care l-a avut încă de pe băncile şcolii şi-a pierdut viaţa chiar sub ochii ei. Su­bit. Inexplicabil. Regretabil. „Avea epilepsie de când se ştia, dar reuşea să ţină totul sub con­trol. Până într-o zi, când s-a prăpădit brusc, în camera lui din căminul studenţesc“, explică, plină de emoţie, actriţa. „M-am îndrăgostit de el imediat ce l-am văzut prima dată, în clasa I. A fost prima mea mare dragoste“, punctea­ză cea care nu ştie nici în ziua de azi cauza exactă a morţii primului ei iubit. Următorul pe lista cuceririlor ei amoroase a fost fiul muzici­anului Frank Zappa, producătorul Ahmet Zap­pa, cu care s-a şi căsătorit după numai şase luni de idilă. Nunta a avut loc în vila regretatei actriţe Carrie Fisher din Beverly Hills, în ianu­arie 2004, iar mireasa a făcut senzaţie în ro­chia ei spectaculoasă, semnată de nimeni altul decât designerul Karl Lagerfeld. Din păcate, mariajul lor n-a durat mai mult de doi ani, iar actriţa şi-a găsit consolarea în braţele desig­nerului Jason Bleick, în 2010, care a devenit, un an mai târziu, şi tatăl unicului ei copil, Art­hur Saint Bleick (8). Tot doi ani au rezistat şi ei împreună, însă au rămas în relaţii amicale şi sunt implicaţi amândoi în creşterea fiului lor. În prezent, starul hollywoodian este implicat, de 10 luni, într-o relaţie cu producătorul David Price. Nu dau pronosticuri în privinţa viitorului lor împreună, având în vedere semnele de în­trebare cu care vine la pachet însăşi viaţa de zi cu zi a actriţei. Totuşi, în ciuda trecutului apă­sător pe care l-a avut Selma şi a prezentului ei greu de îndurat, există speranţe de mai bine. „Am avut câteva experienţe care m-au schim­bat ca om“, pune Blair punctul pe i. Una dintre ele s-a petrecut acum trei ani, într-un avion care o aducea acasă din Mexic. Actriţa a luat o pastilă pentru anxietatea care-o macină de ani buni, însă efectele ei secundare au făcut-o pe vedetă să se lase complet de băut. A leşinat în timpul zborului, după care, la aterizare, a fost luată cu targa, în faţa jurnaliştilor, care au profitat de slăbiciunea Selmei şi au umilit-o cu fotografiile şi comentariile lor deloc flatante. „Nu băusem nimic în avion, însă toată lumea a presupus că da. Atunci am simţit nevoia să-i vorbesc, pentru prima dată, fiului meu despre problema pe care o aveam cu alcoolul.“ Pe lân­gă noua ei abstinenţă, un alt moment crucial în viaţa divei a fost cel în care a recunoscut că a fost agresată sexual de regizorul James To­back. „Numai faptul că am scăpat de ruşinea aceea a însemnat foarte mult pentru mine“, a declarat actriţa care a fost desemnată Persoa­na anului 2017, de revista Time, în urma dezvă­luirii ei. Şi, bineînţeles, un alt moment de co­titură a fost diagnosticul de scleroză multiplă primit anul trecut.

A doua zi după unicul interviu oferit des­pre boala de care suferă, Selma a început un nou tratament intravenos, care are menirea de a-i mai estompa din simptome. „Sunt foar­te optimist!“, spune medicul Saud Sadiq. „Cred că va fi o persoană complet diferită într-un an“, completează acesta. Între timp, actriţa nu ratează nicio vizită la doctorul care-i propu­ne adevărate minuni şi încearcă din răsputeri să-şi ducă la îndeplinire planurile. Copleşită de susţinerea morală pe care primit-o odată cu dezvăluirea diagnosticului, starul se simte îndatorată să ajute, la rândul ei, persoanele cu handicap. Se pregăteşte să lanseze o colecţie vestimentară destinată invalizilor şi să con­ceapă şi câteva modele de bastoane cât mai stilizate. „Stilul nu trebuie sacrificat nici în ca­zul nostru. Haideţi să facem ţinutele prinse în talie cu elastic să arate mai chic ca niciodată! În plus, bastonul poate fi un accesoriu foar­te cool!“, susţine fashion icon-ul de altădată. „Nu e nicio tragedie pentru mine“, completea­ză făcând referire la boala incurabilă de care suferă. „Sunt fericită!“, încearcă ea să ne mai domolească temerile. „Nu ştiu dacă am crezut vreodată în mine sau dacă am dat dovadă de ambiţie înainte de-a primi diagnosticul, dar acum, în mod surprinzător, dau. Nu ştiu, însă, dacă nu cumva e prea târziu…“, conchide Blair în cel mai realist mod posibil.