Sfântul ”magic” sărbătorit deloc întâmplător între Moș Nicolae și Crăciun. Are minuni dovedite și pantofi uzați, ce i se schimbă anual

Deloc întâmplător, la o dată magică, 12.12, este sărbătorit un mare sfânt, despre care se spune că încă lucrează asiduu în lume! Face minuni în continuare și încălțările i se schimbă anual.

Sfântul Spiridon este sărbătorit pe 12 decembrie

Sfântul Spiridon are o poveste incredibilă, țesută parcă cu fir magic. Este sfântul luminos care apare în calendar exact între Moș Nicolae și Moș Crăciun, întregind triada sfinților benefici, generoși, magici, care ne aduc bucurii și minuni într-o lună la fel de magică, cum este decembrie.

Sfântul Spiridon este cunoscut ca "sfântul călător" deoarece , tălpile papucilor de mătase cu care este încălţat, se uzează pe parcursul unui an şi sunt înlocuiţi de praznicul său.

Sf. Spiridon este cinstit de biserică în ziua de 12 decembrie. Minunea pe care a făcut-o în Corfu împotriva invaziei turce din 1716 este comemorată în 11 august.

În prezent, sfintele moaşte ale Sfântului Ierarh Spiridon se află într-o biserică din insula Corfu aflată la 100 de metri de Mitropolie, unde se găsesc moaştele Sfintei Împărătese Teodora (prăznuită la 11 februarie), conform Iubesc Ortodoxia.

Spre deosebire de celelalte sfinte moaşte, cele ale Sfântului Spiridon dispar frecvent din raclă, venind la cei care îi cer ajutorul cu credinţă şi cu lacrimi, şi face nenumărate minuni. De aceea, multe spitale îi poartă numele şi au în incinta lor o Biserică cu hramul Sfântului Spiridon. Sfântul Spiridon vine cu sfântul său trup la cei bolnavi, care îi cer ajutorul şi îi vindecă.

Ca dovezi ale plecării Sfântului Spiridon din raclă arătăm următoarele:

• clericii şi credincioşii văd că, pentru o perioadă scurtă de timp, lipseşte trupul său din raclă;

• când Sfântul revine în raclă, trupul său este cald şi prăfuit;

• în fiecare an îi sunt schimbate încălţările, care sunt uzate şi impregnate cu praf şi iarbă; este şi motivul principal pentru care Sfântul Spiridon este ales patron al cizmarilor;

• în timpul procesiunilor religioase, Sfântul Spiridon este purtat în raclă stând în picioare;

• în Acatistul Sfântului Ierarh Spiridon, de peste 1600 de ani, credincioşii cântă (Icosul al 6-lea): "Bucură-te, că eşti şi cu oamenii cu trupul petrecător; Bucură-te, al cărui trup săvârşeşte astăzi minuni; Bucură-te, că încălţămintele tale slujesc drept dovadă".

Când insula Corfu a aparţinut veneţienilor (catolici), aceştia l-au cinstit pe Sfântul Spiridon cu evlavie, pentru ajutorul dobândit de la el.

Într-o zi i-au schimbat hainele arhiereşti cu un veşmânt cusut cu fire de aur. Sfântului Spiridon nu i-au plăcut însă straiele aurite, pe care a doua zi veneţienii le-au găsit lângă sfânta raclă, iar Sfântul Spiridon era din nou îmbrăcat în straiele sale arhiereşti smerite.

La Ierusalim există o Biserică cu hramul Sfântului Ierarh Spiridon. Într-o zi, când preotul a intrat în Biserică, l-a văzut pe Sfântul Spiridon uitându-se pe fereastră. După ce Sfântul Spiridon a plecat, a rămas impregnat pe geamul ferestrei chipul său. Această minune se poate vedea şi astăzi.

Sfântului Spiridon i se fac slujbe şi ceremonii, cu scoaterea sfintelor sale moaşte, în următoarele zile:

• în sâmbata lui Lazăr, zi în care i-a scapat de foamete pe locuitorii din Corfu, prin aducerea de vapoare cu grâu;

• în duminica Floriilor, pentru vindecarea celor bolnavi;

• în ziua de 11 august, când i-a alungat pe turcii care voiau să cucerească oraşul;

• în prima duminică din luna noiembrie, când îi vindecă pe suferinzii de boli grele.

Întâmplările sunt povestite de Părintele Cleopa Paraschiv de la Mănăstirea Rarău.

Catedrala Sfântul Spiridon Nou este situată în Bucureşti, pe Calea Şerban Vodă nr. 29, la mică distanţă spre sud de Piaţa Unirii, aproape de Dealul Mitropoliei. Este una dintre cele mai mari și mai frumoase biserici din Bucuresti. Prin poziţionarea ei este un reper pentru pelerinii şi turiştii care vizitează capitala.

Este clasată ca monument istoric de categoria A (de importanţă naţională), cod B-II-m-A-19750, şi a fost denumită Sfântul Spiridon-Nou spre a se deosebi de biserica Sfântul Spiridon-Vechi, aflată în Piaţa Naţiunile Unite. Este necropolă domnească, în partea dreaptă a pronaosului fiind înmormântaţi domnitorii Scarlat Ghica (†1766), Constantin Hangerli (†1799) şi Alexandru Şuţu (†1821).